Comisia Juridică și Comisia de Constituționalitate din Senat au votat miercuri un raport comun de admitere, cu amendamente respinse, pe Legea ANI, proiectul întors în Parlament după decizia de neconstituționalitate a Curții Constituționale. Potrivit informațiilor prezentate în ședința comună, legea urmează să meargă la votul final în plenul Senatului în forma adoptată anterior de Camera Deputaților.
Legea ANI, din nou în centrul dezbaterii parlamentare
Ședința a început la ora 10.00 și a avut loc în prezența reprezentanților Agenției Naționale de Integritate. În comisii au fost introduse doar amendamente de eliminare, fiecare însoțit de o motivare juridică, însă majoritatea a decis respingerea lor. Raportul de admitere a fost adoptat cu votul majorității membrilor prezenți.
O temă sensibilă: transparența averilor și efectele deciziei CCR
Discuția din Senat vine după ce textul de lege a trecut de Camera Deputaților în urma unor dezbateri aprinse, care au vizat inclusiv nivelul de transparență al averilor demnitarilor. În forma ajunsă acum la votul final, proiectul rămâne legat de dezbaterea publică mai largă despre echilibrul dintre controlul integrității și limitele constituționale ale regimului declarațiilor de avere.
Șeful ANI, Bogdan Sticlosu, a susținut în comisie că decizia CCR este complementară unor hotărâri anterioare. Această poziționare arată că instituția vede reexaminarea ca pe o etapă de clarificare juridică, nu doar ca pe o simplă reluare a procedurii parlamentare.
Tensiuni politice și mize europene
Dezbaterea nu a fost una tehnică. În sală au existat contre între senatorii AUR și USR, dar și între aceștia și președinta Comisiei de Constituționalitate, Cosmina Cerva, pe tema documentelor care nu ar fi fost trimise pe e-mail colegilor din online. În timpul ședinței, Cîntia Păun, de la USR, a fost sancționată cu suspendarea dreptului la cuvânt.
Pe fond, miza politică depășește însă sala de comisie. USR a anunțat că depune un nou proiect în Parlament și speră ca Senatul să respingă inițiativa aflată în procedură parlamentară. Formațiunea spune că noul proiect nu mai conține așa-numitul „amendament Fritz” și invocă inclusiv scrisoarea transmisă Comisiei Europene de liderii grupurilor parlamentare europene din PPE și Renew, prin care aceștia au cerut blocarea a 770 de milioane de euro din fondurile PNRR până la eliminarea amendamentului.
La rândul său, liderul de grup al AUR din Senat, Petrișor Peiu, le-a cerut colegilor să nu se implice în ceea ce a numit conflictul PSD-PNL și să nu voteze Legea ANI cu „amendamentul Fritz”.
Ce urmează în Senat
Cu raportul comun de admitere deja votat, proiectul intră în etapa decisivă din plenul Senatului. Dincolo de disputa politică, cazul arată cât de fragilă rămâne în România arhitectura legislativă a integrității publice: fiecare modificare a regulilor privind averile și incompatibilitățile ajunge rapid să fie citită nu doar juridic, ci și politic și european.
Într-un astfel de context, votul final din Senat va conta nu doar pentru forma legii, ci și pentru semnalul pe care îl transmite despre capacitatea Parlamentului de a închide coerent un dosar legislativ deja trecut prin filtrul CCR.
