Un oficial de la Casa Albă a anunțat, marți, că nu există niciun plan concret pentru ca Donald Trump să se vadă la o întâlnire bilaterală cu Vladimir Putin în viitorul apropiat. Anunțul vine după o discuție între Serghei Lavrov și Marco Rubio, despre care Casa Albă a susținut că a fost „productivă” dar că nu mai este nevoie de întâlnire față în față între cei doi diplomați.
Al doilea summit al președintelui american cu Vladimir Putin ar putea să nu aibă loc la fel de repede pe cât a prezis liderul de la Washington — sau chiar deloc — după ce un consilier de rang înalt de la Kremlin a declarat că „neînțelegerile rămân prea mari”.
Summitul de la Budapesta, sub semnul întrebării
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a discutat, luni, cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în parte pentru a stabili detaliile unei posibile întâlniri încă din această săptămână la Budapesta, Ungaria. Însă această întrevedere este acum sub semnul întrebării, a spus Lavrov.
Într-o conferință de presă la Moscova, marți, șeful diplomației ruse a afirmat că i-a transmis lui Rubio faptul că poziția Rusiei — conform căreia un acord de pace trebuie încheiat înainte de orice încetare a focului în războiul din Ucraina — nu s-a schimbat de la întâlnirea Putin–Trump din Alaska, desfășurată acum două luni.
„Cred că oficialii americani au ajuns la concluzia că poziția Rusiei a rămas în mare parte neschimbată în timp și se încadrează în limitele cerințelor sale inițiale maximaliste”, a spus Lavrov.
„Rusia nu și-a modificat pozițiile față de înțelegerile și negocierile prelungite dintre Putin și Trump în Alaska”.
Trebuie „eliminate cauzele profunde” ale războiului din Ucraina
Regimul de la Kremlin susține de mult timp că trebuie „eliminate cauzele profunde” ale războiului din Ucraina, pretinzând că apropierea Ucrainei de Europa și dorința sa de a adera la NATO reprezintă o amenințare existențială pentru Rusia. Prin eliminarea acestor așa-zise „cauze profunde”, Rusia înțelege distrugerea actualului guvern ucrainean ales democratic și înlocuirea lui cu un regim-marionetă al Kremlinului.
Putin a pus sub semnul întrebării legitimitatea președintelui Volodimir Zelenski, a cerut organizarea de noi alegeri în Ucraina, a solicitat încetarea așa-numitei „persecuții a vorbitorilor de rusă” și a cerut garanții că Ucraina nu va adera la NATO. El presară frecvent discursurile sale despre Ucraina cu afirmații ridicol de false cum ar fi că țara ar fi „plină de naziști”
„Rămânem complet angajați acestei formule și am confirmat-o ieri în discuția cu Marco Rubio”, a declarat Lavrov.
Șeful diplomației ruse a mai ridicat și problema transportului lui Putin la Budapesta, având în vedere amenințarea Poloniei de a pune în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională dacă avionul liderului rus ar survola spațiul său aerian.
Donald Trump, sfidat de ruși după ce le-a luat partea în fața lui Zelenski
Trump a plecat de la întâlnirea din Alaska fără concesii din partea liderului rus, iar afirmațiile sale potrivit cărora Putin ar dori să facă pace au fost contrazise de refuzul Rusiei de a purta discuții directe cu Ucraina și de continuarea atacurilor aeriene asupra orașelor ucrainene.
După un apel telefonic cu Putin, joi, Trump a anunțat din nou că cei doi lideri au făcut „progrese semnificative” și că plănuiesc o nouă întâlnire la Budapesta. O zi mai târziu, Trump l-a primit pe Zelenski la Casa Albă, dar a refuzat cererea acestuia de a primi rachete americane Tomahawk pentru atacuri în interiorul Rusiei, presând în schimb Ucraina să cedeze mai mult teritoriu pentru o „pace” în termeni convenabili regimului putinist.
Lavrov a declarat, marți, că Rusia respinge „semnalele venite din Washington” privind dorința de a încheia războiul pe actualele linii ale frontului — o idee promovată în ultimele zile chiar de Trump.
„Nu locul sau calendarul sunt lucrurile principale, ci felul în care vom avansa pe fondul acestor chestiuni”, a spus Lavrov.
„Obiectivele pe care le-am convenit și asupra cărora am ajuns la o înțelegere extinsă în Anchorage”.
Acordul de pace din Gaza este deja pus la încercare
Succesul diplomatic recent al președintelui Trump în Orientul Mijlociu i-a întărit încrederea în propriile abilități de mediator și, potrivit consilierilor săi, ar fi trebuit să ofere un nou impuls eforturilor de a încheia războiul dintre Rusia și Ucraina. Totuși, acordul de pace din Gaza este deja pus la încercare, în timp ce violențele dintre Israel și Hamas s-au reluat, iar Putin continuă să arate că, deși este dispus să dialogheze cu Casa Albă, nu are nicio intenție reală să pună capăt războiului.
Trump, care a colaborat îndeaproape cu liderii arabi și musulmani pentru a obține încetarea focului în Orientul Mijlociu, a manifestat, inițial, o anumită deschidere de a-și coordona eforturile de pace în Ucraina cu partenerii europeni. Însă mulți au fost luați prin surprindere de anunțul său de săptămâna trecută privind o nouă întâlnire cu Putin.
Un oficial european, vorbind sub protecția anonimatului, a spus că situația amintește de „teoria ultimei persoane cu care vorbește” – aluzie la tendința lui Trump de a-și adapta public pozițiile în funcție de ultimul interlocutor. Totuși, lipsa criticilor publice din partea majorității liderilor europeni la adresa summitului propus arată o înțelegere mai pragmatică a modului în care trebuie gestionat președintele american.
„Mă aștept ca vizite la Washington ale liderilor europeni și alte forme de coordonare să aibă loc foarte curând”, a spus același oficial european.
Unii reprezentanți ai Europei s-au arătat, de asemenea, frustrați de alegerea Budapestei ca loc al întâlnirii — nu doar din cauza simbolismului sumbru pentru Ucraina, ci și pentru că Ungaria este stat membru al Uniunii Europene.
NBC: Summitul Putin-Trump ar fi fost suspendat
În același timp, din alte surse din presa americană vine informația că summitul ar fi fost „suspendat”. Guvernul american ar fi luat această decizie, a relatat corespondentul NBC News Garrett Haacke , citând un oficial de rang înalt al Casei Albe, conform The Moscow Times.
Potrivit unei surse NBC, Trump consideră că nici Rusia, nici Ucraina nu sunt pregătite în prezent să avanseze în negocieri.
Întâlnirea de la Budapesta, pe care Trump spera să o organizeze în următoarele două săptămâni, a fost pusă sub semnul întrebării după ce a devenit clar că Putin nu era pregătit să renunțe la cererile sale radicale, au declarat pentru Reuters diplomați europeni familiarizați cu situația.
O întâlnire pregătitoare între ministrul de externe Serghei Lavrov și secretarul de stat Marco Rubio, programată pentru această săptămână, a fost anulată. Aceasta înseamnă că americanii nu sunt pregătiți să continue cu un summit, au declarat surse Reuters.
„Rușii au vrut prea mult, iar americanilor le-a devenit clar că Trump nu va ajunge la o înțelegere la Budapesta”, a spus unul dintre ei.
Un altul a spus că poziția Kremlinului nu s-a schimbat deloc de la întâlnirea de la Anchorage: Rusia încă refuză să înceteze luptele de-a lungul liniei frontului actuale.
