Odată cu trecerea anilor au apărut din ce în ce mai multe incertitudini cu privire la situația viitorilor pensionari. Deși s-au promis reforme în sistemul de pensii, echilibrate și cu sume corect corelate, realitatea acestor zile este cu totul alta. Deși majoritatea angajaților de azi plătesc contribuțiile pentru fondurile de pensii, conform analiștilor, în următorii ani acești bani s-ar putea să nu mai ajungă pentru un trai decent viitorilor pensionari, actualmente angajați la stat.
Deși există trei fonduri de colectare a contribuțiilor de pensii, în pofida reformei pensiilor din 2008, sistemul de pensii nu și-a îmbunătățit sustenabilitatea. Acest aspect nu a putut fi materializat datorită dependenței, în mare măsură, de primul pilon de pensii.
În acest caz, problemele sunt structurale, având în vedere că există prea puțini contribuabili și prea mulți pensionari. Cu alte cuvinte 1 angajat care-și plătește contribuțiile de pensii către stat susține din acești bani cel puțin 4 pensionari, spus specialiștii.
În prezent, există 5,2 milioane de pensionari
Asta generează o problemă de sustenabilitate financiară care se va agrava în anii următori. În România, în prezent, există 5,2 milioane de pensionari și 5,6 milioane de angajați activi.
Vârsta efectivă de pensionare este mult mai mică decât media europeană. Anumite categorii profesionale au privilegiul de a se pensiona la 45 de ani.
În condițiile scăderii continue a natalității previziunile au indicat că aceasta riscă să se prăbușească în 2030, când un număr mare de angajați efectivi vor ajunge la vârsta de pensionare. Noile analize asupra sustenabilității spun că pensiile, în viitor, nu vor ajunge pentru un trai decent.
„Românii vor avea niște pensii, dar nu vor fi îndeajuns pentru a menține nivelul de trai. Nivelul de trai devine din ce în ce mai competitiv, mai scump să trăiești. Iar lucrul acesta nu se va opri aici, ci se va accelera”,
a declarat analistul financiar Andrei Perianu pentru wall-street.ro.
O nouă reformă pentru sistemul de pensii asumată în PNRR
Factorii de decizie politică au în vedere o nouă reformă a pensiilor, asumată prin Planului Național de Redresare și Reziliență (PNR). Deși subiectul a fost în mod sistematic pe agenda guvernelor României, până acum nu s-a realizat mai nimic.
Comisia Europeană solicită Guvernului să facă sistemul de pensii sustenabil. Asta înseamnă menținerea cheltuielilor la nivelul actual.
Obiectivul general al reformei sistemului de pensii este de a realiza un nou cadru legislativ pentru a corecta inechitățile, de a răspunde recomandărilor specifice de țară ale Comisiei Europene.
În același timp, de a asigura sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și de a respecta principiul contributivității beneficiarilor de drepturi de pensie.
Aceste prevederi au provocat tensiuni nu doar în spațiul public, ci chiar în cadrul Coaliției de guvernare. Printre acestea se numără eliminarea posibilității de pensionare anticipată.
S-au creat polemici și pe marginea creșterii vârstei standard de pensionare, de la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei în prezent, pentru a fi corelată cu speranța de viață
