Tribunalul București a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile care depășesc 3.000 de lei, potrivit Adevărul și SpotMedia. Instanța a suspendat judecarea cauzei până la pronunțarea CCR, după o acțiune formulată de casa de avocatură Cuculis & Asociații.
Decizia deschide o nouă etapă în disputa juridică privind taxarea pensiilor, într-un dosar în care sunt contestate prevederi din Codul fiscal introduse prin Legea nr. 141/2025. Măsura este aplicabilă din 1 august 2025 și prevede plata unei contribuții de 10% pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei, până la 31 decembrie 2026.
Tribunalul București a sesizat CCR privind CASS la pensiile peste 3.000 de lei
Potrivit informațiilor publicate de Adevărul, Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului București a admis sesizarea CCR cu privire la dispozițiile din Codul fiscal care reglementează plata CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. Instanța a indicat că sunt contestate articolele 155 alin. (1) lit. a² și 157⁶ din Codul fiscal.
Judecătorii au raportat sesizarea la mai multe prevederi constituționale, inclusiv egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate, nivelul de trai și protecția socială, precum și principiul contribuțiilor financiare și al echității fiscale. În paralel, procesul de fond a fost suspendat până la publicarea deciziei CCR.
Argumentele invocate în dosar
În sesizarea transmisă Curții sunt invocate mai multe critici de neconstituționalitate. Una dintre ele vizează diferența de tratament între pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei, care plătesc CASS, și cei sub acest prag, care sunt scutiți. O altă critică se referă la dreptul de proprietate asupra pensiei, considerată un drept patrimonial câștigat prin contribuțiile din perioada activă.
Totodată, în dosar este invocată și ideea că reținerea CASS ar reduce venitul net al pensionarilor și ar putea afecta nivelul de trai. În plus, este contestată echitatea fiscală a măsurii, în condițiile în care pensia provine din contribuții plătite anterior.
Avocatul Adrian Cuculis susține, potrivit surselor citate, că mecanismul creează o dublă impunere și un dezechilibru constituțional. Aceste afirmații apar ca poziție a părții care a promovat acțiunea, nu ca o concluzie a instanței sau a CCR.
Ce ar putea urma dacă CCR admite excepția
Dacă CCR va declara neconstituțională aplicarea CASS la pensiile peste 3.000 de lei, efectul imediat ar putea fi eliminarea acestei contribuții pentru viitor. Sursele citate arată că ar putea apărea și discuții despre restituirea sumelor reținute din august 2025, însă doar în anumite condiții procedurale și, potrivit informațiilor publicate, în special pentru persoanele care au deschis acțiuni în instanță.
Newsweek notează că, în cazul unei soluții favorabile pensionarilor, ar putea exista compensații de ordinul miliardului de euro, însă această estimare apare în articol ca proiecție și nu ca sumă stabilită oficial de vreo autoritate. SpotMedia arată, de asemenea, că pensionarii au plătit CASS în valoare de 1,83 miliarde de lei în cinci luni, fără a indica o decizie privind restituirea acestor bani.
În practică, miza imediată este juridică: dacă taxa rămâne în vigoare sau dacă va fi declarată neconstituțională. Pentru pensionari și pentru autorități, decizia CCR ar putea clarifica modul în care este aplicată CASS la pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei.
Nu este prima sesizare de acest tip ajunsă la CCR. Newsweek menționează că Tribunalul Olt a mai trimis o excepție similară în februarie 2026, privind dispoziții din Legea nr. 141/2025. În acest moment, însă, CCR urmează să stabilească dacă actualul mecanism fiscal respectă sau încalcă prevederile constituționale invocate în dosarul de la Tribunalul București.
