Taxa Temu se implementează peste tot la nivel european. Platformele internaționale sunt vizate pentru avantajele fiscale nejustificate, în timp ce comercianții români trebuie să respecte regulile UE.
România și Uniunea Europeană iau măsuri dure împotriva comerțului neloial. Platformele internaționale care profită de taxe scăzute vor fi nevoite să plătească mai mult, în timp ce retailerii locali primesc protecție. Află cum se schimbă regulile pentru importurile mici.
Taxa de 25 de lei, măsură pentru protejarea comerțului online românesc
Pentru a tempera avantajele competitive ale marilor platforme internaționale cu livrări extracomunitare, autoritățile de la București au introdus o taxă fixă de 25 de lei pe fiecare colet cu valoare sub 150 de euro provenit din afara Uniunii Europene, în special din China și Turcia.
Măsura vizează comenzile prin platforme precum Temu, Shein, AliExpress sau Trendyol. Până acum, coletele de mică valoare intrau cu taxe reduse sau inexistente, creând un dezechilibru față de retailerii români care respectă standardele și taxele europene.
Scopul declarat al introducerii acestei taxe a fost, pe de o parte, creșterea veniturilor la buget și acoperirea costurilor de procesare vamală, iar pe de altă parte, diminuarea concurenței neloiale generate de invazia de produse ieftine extracomunitare.
Impactul asupra fluxului de colete și veniturilor statului
În 2025, România a recepționat aproximativ 80 de milioane de colete non-UE, echivalentul a circa 250.000 de colete pe zi. O analiză realizată de economistul Iancu Guda pentru AMRO arată că neplata taxelor vamale de către platformele internaționale poate genera pierderi fiscale de aproape 11 miliarde de lei pe an.
Recent, au apărut informații potrivit cărora taxa de 25 de lei ar fi dus la redirecționarea fluxurilor cargo de la Otopeni către Ungaria, provocând pierderi de circa 100 de milioane de euro. Ministerul Finanțelor a negat însă aceste afirmații, precizând că în ianuarie 2025 au fost procesate în România 713.083 colete extracomunitare – de 15 ori mai multe decât în aceeași lună a anului precedent.
De ce platformele internaționale creează un dezechilibru
Concurența neloială dintre retailerii români și platformele internaționale se explică prin mai mulți factori. În 2024, aproximativ 91% din cele peste 4 miliarde de colete mici intrate în Uniunea Europeană proveneau din China și erau scutite de taxe.
În plus, există suspiciuni că aceste platforme beneficiază de subvenții de stat pentru producție și logistică, ceea ce le permite să vândă la prețuri de 4-5 ori mai mici decât competitorii europeni. În decembrie 2025, autoritățile UE au efectuat o percheziție la sediul central european al Temu din Dublin pentru a verifica posibile subvenții ilegale.
În acest context, taxa națională de 25 de lei pe fiecare colet non-UE cu valoare sub 150 de euro reprezintă o măsură menită să corecteze aceste dezechilibre și să ofere un sprijin indirect comercianților online din România și din întreaga Uniune Europeană.
Măsuri similare la nivel european
La nivel UE, se anunță introducerea unei taxe vamale fixe de 3 euro pentru toate coletele mici, programată să intre în vigoare de la 1 iulie 2026. Italia a implementat deja o taxă de 2 euro per colet, iar Țările de Jos pregătesc o „taxă națională de manipulare” (handling fee), deși implementarea finală depinde de deciziile autorităților locale, pentru a evita pierderea traficului cargo către alte hub-uri logistice europene, cum ar fi portul Rotterdam și aeroportul Schiphol din Amsterdam.
Taxa Temu, un scut pentru comercianții afectați de concurența neloială
În această dezbatere economică, expertul Adrian Negrescu a subliniat rolul acestei taxe de 25 de lei. Acesta explică, de asemenea, că introducerea acestui instrument de taxare are rolul de a proteja afacerile locale care, ani de zile, au fost afectate de fluxurile masive de colete din afara UE.
„Taxa pe colet este un fel de barieră prin care statul încearcă să îi ajute pe comercianții români din zona online, afectați de concurența neloaială a firmelor chinezești și turcești.
De ce această situație? Pentru că una e să plătești taxe în România, să respecți standardele europene și alta să fii susținut de statul chinez, să ai facilități incredibile la export, să folosești o forță de muncă slab plătită și astfel să ai un avantaj acomercial în fața producătorilor și comercianților europeni”, a declarat economistul Adrian Negrescu.
Se cer măsuri care să încurajeze afacerile românești
Negrescu avertizează că simpla introducere a taxei pe colete nu poate echilibra complet piața și nu rezolvă dezechilibrele generate de importurile ieftine. Însă, este nevoie, spune el, de un cadru fiscal coerent și susținut, care să încurajeze dezvoltarea afacerilor românești și să protejeze locurile de muncă din România.
„Cert este că taxa nu este de ajuns. Este nevoie de un întreg cadru fiscal menit să sprijine antreprenoriatul românesc, firmele care angajează români, care creează plus valoare aici, în țară”, a mai menționat, pentru FANATIK, analistul economic.
UE preia controlul asupra tarifelor la import
Pe lângă taxa pe colet introdusă deja în țara noastră, Europa pregătește un pas important la nivelul întregii Uniuni Europene pentru a uniformiza tratamentul importurilor mici. În decembrie 2025, miniștrii de finanțe din statele membre au convenit ca, începând cu 1 iulie 2026, să intre în vigoare o taxă vamală fixă de 3 euro pentru toate coletele cu valoare sub 150 euro care intră în UE din afara blocului comunitar.
O măsură, spun ei, gândită să elimine avantajul competitiv al importurilor ieftine scutite până acum de taxe și să protejeze piața internă afectată de valul de pachete din Asia și alte regiuni.
Taxa de 5 euro va fi înlocuită cu cea de 3 euro
Analistul economic Adrian Negrescu admite că, deși în prezent România percepe o taxă de 5 euro, începând cu mijlocul anului aceasta ar putea fi redusă, aliniindu-se la nivelul european.
„Noi avem această taxa de 5 euro în prezent și, cel mai probabil, de la mijlocul anului va fi înlocuită cu taxa de 3 euro ce va fi aplicată la nivel european.
Nu putem avea taxe mai mari în România în privința importurilor, având în vedere că politica fiscală vamală este atributul Bruxelles-ului”, punctează Negrescu.
