Aproape jumătate dintre români spun că, în următoarele șase luni, prioritatea principală ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor, potrivit unui sondaj INSCOP prezentat de GDS.ro. Mai exact, 48,2% dintre cei intervievați au ales această opțiune, în timp ce 33,7% au indicat reducerea taxelor.
Creșterea veniturilor, prioritatea principală pentru următoarele luni
Rezultatul conturează o presiune publică puternică pe tema veniturilor, într-un moment în care costul vieții și așteptările legate de puterea de cumpărare rămân în prim-plan. În același timp, sondajul arată că agenda economică este împărțită între măsuri de sprijin direct pentru populație și opțiuni care vizează ajustarea politicilor fiscale sau a cheltuielilor statului.
Corupția rămâne principala problemă a țării
Întrebați care este principala problemă a României, 27,8% dintre respondenți au menționat corupția. Pe următoarele locuri apar lipsa locurilor de muncă bine plătite, cu 14,9%, instabilitatea politică, cu 13,4%, și inflația și costul vieții, cu 10,7%.
Alte răspunsuri au vizat deficitul bugetar și datoria publică, indicate de 8,1% dintre participanți, starea sistemului de educație, cu 6,6%, și starea sistemului de sănătate, cu 5%. Războiul și contextul internațional au fost menționate de 4,4% dintre respondenți, iar 2,4% nu au știut sau nu au răspuns.
Potrivit datelor prezentate, corupția este indicată mai des decât media de votanții PNL, USR și AUR, de bărbați, de persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, precum și de locuitorii din București și din urbanul mare. În schimb, lipsa locurilor de muncă bine plătite este menționată mai frecvent de votanții PSD, de locuitorii din urbanul mic și de persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani.
Ce măsuri sunt considerate urgente
După creșterea salariilor și pensiilor, următoarele priorități menționate de respondenți sunt atragerea fondurilor europene, cu 26,1%, reducerea cheltuielilor statului, cu 25,8%, și combaterea evaziunii fiscale, cu 22,7%.
Mai jos în clasament apar stabilitatea politică și acordul între partide, cu 16,4%, reforma administrației publice, cu 15%, creșterea investițiilor publice, cu 14,2%, și organizarea de alegeri anticipate, cu 9,1%. Alte priorități au fost menționate de 3,5% dintre respondenți, iar 2,1% nu au știut sau nu au răspuns.
Sondajul arată și diferențe clare între grupurile sociale. Creșterea salariilor și pensiilor este susținută mai ales de votanții PSD și AUR, de femei, de persoanele între 30 și 44 de ani, de cei cu educație primară și de locuitorii din urbanul mic și din mediul rural. Reducerea taxelor este aleasă mai des de votanții AUR, de femei, de persoanele între 18 și 44 de ani, de cei cu educație primară și de locuitorii din urbanul mic.
Clivaje între electorat și așteptări economice
În schimb, atragerea fondurilor europene este indicată mai ales de votanții PNL și USR, de persoanele cu educație superioară, de locuitorii din Capitală și din urbanul mare, precum și de angajații din sectorul public. Reducerea cheltuielilor statului este preferată mai ales de votanții PNL și USR, de persoanele cu educație superioară, de locuitorii din București și de angajații din sectorul privat.
Combaterea evaziunii fiscale este menționată mai frecvent de votanții PNL și USR, de bărbați, de tinerii sub 30 de ani, de persoanele cu educație superioară și de locuitorii din Capitală și din urbanul mare.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a spus că studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică și a descris combinația dintre preocuparea pentru corupție și presiunea pentru creșteri de salarii și pensii drept una care favorizează discursurile populiste. El a mai afirmat că diferențele dintre votanții partidelor sugerează existența unor „Românii” socio-culturale distincte, una orientată spre eficiență administrativă și integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale.
Metodologia sondajului
Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026, prin metoda CATI, pe un eșantion simplu aleator de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Rezultatele sugerează că, în lunile următoare, dezbaterea publică va rămâne concentrată pe venituri, taxe și funcționarea statului, în paralel cu preocuparea persistentă pentru corupție. Pentru decidenți, sondajul indică o presiune clară pentru măsuri cu efect rapid asupra puterii de cumpărare, dar și pentru răspunsuri credibile la nemulțumirile legate de instituții.
