Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a declarat duminică faptul că în sistemul de sănătate există atât fraude propriu-zise, cât și mecanisme de finanțare care duc la cheltuirea ineficientă a banilor publici. El a relatat cazuri în care au fost raportate consultații și investigații pentru pacienți care muriseră, precum și internări fictive ale unor persoane care nu se aflau în spital.
Șeful CNAS spune că fraudele din sănătate pot ajunge la procente semnificative
Moldovan a explicat că cheltuielile nejustificate din sănătate pot fi împărțite în două mari categorii: fraudele și utilizarea ineficientă a fondurilor pe anumite segmente ale asistenței medicale.
Potrivit explicațiilor oferite de Horațiu Moldovan la Digi24, într-un sistem de asigurări sociale de sănătate fraudele pot reprezenta un procent semnificativ, chiar dacă în prezent nu există o evaluare exactă. El a precizat că literatura de specialitate indică posibilitatea ca acestea să ajungă la 5-10% din buget, ceea ce raportat la aproximativ 18 miliarde de euro ar însemna sume foarte mari. În paralel, există și cheltuieli realizate pe anumite segmente ale asistenței medicale într-un mod care ar putea fi mult mai eficient.
„Există două tipuri de cheltuieli nejustificate. Există, de-a dreptul, furturile, care reprezintă într-un sistem de asigurări sociale de sănătate un procent semnificativ, pe care în momentul de față nu îl știm, dar literatura de specialitate spune că ar putea merge până la 5-10%. Din 18 miliarde de euro, vă dați seama ce înseamnă 10%, ce ar însemna 10%. Iar, din cealaltă perspectivă, sunt cheltuielile care merg pe anumite segmente de asistență medicală, se cheltuie într-un mod care ar putea să fie mult mai eficient”, a declarat președintele CNAS pentru sursa menționată.
În cazul spitalelor, președintele CNAS a indicat problema așa-numitelor influențe salariale, mecanism introdus pentru acoperirea creșterilor salariale din sistemul sanitar și care, în opinia sa, ar trebui integrat în tariful pe caz ponderat.
El susține că serviciile furnizate în prezent de spitalele din România, fie ele publice sau private, sunt decontate la valori mai mici decât costurile lor reale, diferențele fiind acoperite prin mecanisme paralele de finanțare.
„Noi, astăzi, plătim prea puțin pentru serviciile pe care le prestează spitalele din România. Fie că vorbim de spitale publice, fie că vorbim de spitale private, de regulă, costurile sunt mult mai mici decât costurile reale”, a mai spus acesta.
În prezent serviciile din spitale însumează aproximativ 17 miliarde de lei
Moldovan a arătat că influențele salariale, gândite inițial ca o soluție temporară pentru acoperirea majorărilor salariale, au ajuns să reprezinte o dimensiune comparabilă și chiar mai mare decât finanțarea serviciilor spitalicești. El a precizat că în prezent serviciile din spitalele din România însumează aproximativ 17 miliarde de lei, în timp ce influențele salariale depășesc, la rândul lor, 17 miliarde de lei.
„S-a dorit a fi un petic, dar peticul acela a început să devină, sau a devenit regula, în sensul în care avem 17 miliarde de lei tot ceea ce înseamnă servicii în spitalele din România, publice și private deopotrivă, și avem deja peste 17 miliarde de lei doar completări, cu ghilimelele de rigoare, adică influențele salariale”, a explicat președintele CNAS.
Șeful CNAS consideră că acest mecanism încurajează menținerea unor structuri care nu mai corespund neapărat serviciilor medicale de care populația are nevoie în prezent, deoarece finanțarea este legată de existența unui anumit număr de angajați, nu exclusiv de activitatea efectiv desfășurată. În opinia sa, acest tip de cheltuială reprezintă o cheltuială pasivă, care nu este direct legată de activitatea spitalului, ci doar de existența unui anumit număr de angajați, chiar dacă activitatea acestora nu se regăsește în serviciile efectiv prestate.
„Acest tip de cheltuieli reprezintă o cheltuială pasivă, nu pentru activitatea spitalului, ci doar pentru că există un anumit număr de angajați într-un anumit spital, chiar dacă activitatea lor nu se regăsește în serviciile pe care spitalul public le face”, a afirmat Moldovan.
Internări și consultații fictive descoperite de CNAS
Președintele CNAS a vorbit și despre fraude identificate în urma controalelor efectuate de casele de asigurări de sănătate. Printre acestea se numără internări nejustificat de lungi și servicii medicale raportate pentru pacienți care, în realitate, nu le primiseră.
El a explicat că au existat situații în care pacientul nu a trecut deloc prin unitatea medicală, dar figura în sistem cu consultații și internări fictive. În alte cazuri, o persoană care ajunsese doar la unitatea de primiri urgențe apărea ulterior în sistem ca fiind internată continuu timp de cinci până la șapte zile, deși nu se afla în spital.
Potrivit lui Moldovan, în astfel de situații spitalele pot încasa bani pentru servicii pe care nu le-au prestat sau pot raporta mai multe servicii decât cele acordate în realitate. El a arătat că există două variante: fie spitalul încasează mai mulți bani decât valoarea serviciilor efectiv prestate, fie, atât în spitale, cât și în cabinetele medicale, sunt încasați bani în lipsa pacientului.
Șeful CNAS a oferit și un exemplu privind un mecanism de fraudare descoperit de autorități
El a precizat că nu dorește să dezvăluie toate metodele identificate, atât pentru a nu oferi idei altor persoane, cât și pentru că investigațiile sunt derulate împreună cu instituțiile abilitate.
Potrivit acestuia, în anumite unități medicale exista o practică prin care pacienți aflați în situații vulnerabile erau programați în sistem pentru consultații și investigații viitoare. După fiecare consultație, în softul intern al cabinetului sau policlinicii era introdusă data următoarei consultații și lista investigațiilor care urmau să fie efectuate, iar la data respectivă aceste servicii erau raportate automat în sistemul asigurărilor de sănătate.
Moldovan a explicat că schema a fost descoperită în mod neașteptat, deoarece persoanele implicate au omis să verifice dacă pacienții mai erau în viață. Întrebat dacă acest lucru înseamnă că persoane decedate figurau în evidențe ca beneficiind în continuare de investigații medicale, președintele CNAS a confirmat că acesta este unul dintre exemplele identificate.
