România nu mai este una dintre piețele europene cu cei mai ieftini carburanți, iar schimbarea nu se vede doar în cifrele de la pompă, ci mai ales în felul în care acestea apasă asupra veniturilor. Potrivit unei analize prezentate de expertul în energie Dumitru Chisăliță și bazate pe datele din Weekly Oil Bulletin al Comisiei Europene, România a trecut în doar trei ani de la o piață printre cele mai avantajoase pentru șoferi la una medie-scumpă în clasamentul european.
România, de la avantaj de preț la presiune pe bugetele gospodăriilor
Dacă în 2023 benzina se situa, potrivit acelorași date, între 1,33 și 1,40 euro pe litru, iar motorina între 1,41 și 1,52 euro pe litru, în iunie 2026 tabloul este diferit: benzina a urcat la aproximativ 1,82-1,84 euro pe litru, peste media europeană, iar motorina a ajuns în jurul valorii de 1,80 euro pe litru, foarte aproape de media UE. În acest context, România a coborât în zona locurilor 11-14 în clasamentul european al prețurilor la carburanți.
Problema care nu se vede în prețul afișat
Chisăliță susține însă că simpla comparație a prețurilor nominale spune doar o parte din poveste. În opinia sa, adevărata problemă este raportul dintre cost și venit. „Problema nu este că astăzi România se găsește pe locul 11 la benzină sau locul 14 la motorină în UE. Problema este că România ocupă primul loc atunci când prețurile sunt raportate la veniturile populației”, a spus expertul, citat în materialul publicat de Capital.ro.
Pe acest indicator, analiza arată că un român cu salariul mediu poate cumpăra aproximativ 608 litri de carburant pe lună, ceea ce plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Dincolo de comparațiile tehnice, acest raport explică de ce mulți consumatori resimt scumpirea carburanților mai puternic decât ar sugera simpla aliniere la media europeană.
O economie care convergă la prețuri, dar nu și la puterea de cumpărare
Mesajul central al analizei este unul mai larg decât piața carburanților. România s-a apropiat de statele occidentale la nivelul prețurilor, dar nu și la nivelul veniturilor. Chisăliță descrie această evoluție ca pe o convergență incompletă: combustibilul, energia și alimentele tind să coste tot mai mult ca în Vest, în timp ce puterea de cumpărare rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
În această ecuație intră și fiscalitatea. Potrivit datelor invocate în analiză, accizele au crescut în ultimii trei ani cu aproximativ 61% la benzină și 62% la motorină, iar TVA-ul încasat de stat a urcat odată cu scumpirea produselor. Chisăliță afirmă că statul a devenit unul dintre beneficiarii inflației, în timp ce populația a suportat costul direct al scumpirilor.
De ce s-au scumpit carburanții și ce efecte au dincolo de pompă
Expertul enumeră mai multe cauze pentru această evoluție: creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea, deficitele bugetare ridicate, majorarea accizelor, taxele suplimentare din sectorul energetic, prețurile ridicate la energie după pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, procesul de convergență economică cu Uniunea Europeană și concurența redusă din anumite sectoare.
În același timp, Chisăliță atrage atenția că România are totuși o situație diferită de cea a unor state dependente integral de importuri: produce petrol, rafinează petrol și are acces la resursele din Marea Neagră. Cu toate acestea, prețurile la pompă au ajuns comparabile cu cele din economii occidentale cu venituri mult mai mari, precum Germania, Austria sau Belgia.
Consecințele nu se opresc la șoferi. Carburanții intră în costul transportului, al agriculturii, al logisticii și, indirect, în prețul multor bunuri de consum. De aceea, pierderea avantajului carburanților ieftini poate însemna mai mult decât o cheltuială în plus la benzinărie: poate însemna costuri mai mari în lanț, într-o economie în care marja dintre venituri și cheltuieli este deja strânsă.
Într-o formulare care surprinde tensiunea acestei situații, Chisăliță spune că România nu este cea mai scumpă nominal la pompă, dar devine cea mai scumpă din UE când prețul este raportat la venitul net mediu. Iar acesta este, poate, adevăratul semnal de alarmă: nu doar cât costă un litru de carburant, ci cât dintr-un salariu obișnuit mai rămâne după ce îl plătești.
