Mulți pensionari din România ar putea beneficia de pensii mai mari dacă pot dovedi că, înainte de anul 2001, au primit sporuri, indemnizații sau alte majorări salariale care nu au fost incluse la calculul inițial al drepturilor de pensie.
În numeroase situații, aceste documente pot fi obținute din arhivele angajatorilor sau direct de la foștii angajatori. Pe baza acestor dovezi, Casa de Pensii poate recalcula pensia, ceea ce poate duce la acordarea unor sume suplimentare lunare, scrie capital.ro.
Marea recalculare a pensiilor a adus majorări pentru milioane de români
Aproximativ 3,8 milioane de pensionari au primit, în medie, 520 de lei în plus la pensie la marea recalculare din 2024. Pentru unii beneficiari majorările au fost reduse, de doar câțiva lei, însă cei care au avut mulți ani lucrați peste stagiul standard au primit chiar și peste 1.000 de lei în plus lunar, datorită punctelor bonus acordate pentru anii suplimentari de muncă.
Există însă și aproximativ 800.000 de pensionari care nu au beneficiat de creșteri. Este vorba în principal despre persoane care au lucrat în condiții speciale sau deosebite și care, din cauza specificului activității, nu au acumulat foarte mulți ani peste stagiul complet de cotizare. În multe cazuri, aceștia au rămas cu aceeași pensie după recalculare.
Pentru o parte dintre acești pensionari există totuși o nouă oportunitate. Ei pot solicita recalcularea dacă pot demonstra că au avut venituri nepermanente înainte de anul 2001 și că acestea nu au fost valorificate de Casa de Pensii.
Pensionarii pot obține bani în plus la pensie
Lista veniturilor care pot fi luate în calcul este extinsă și include numeroase sporuri și indemnizații acordate în baza Legii nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii.
Printre acestea se află sporul pentru muncă în condiții deosebite, majorarea retribuției tarifare cu până la 10% pentru condiții grele de muncă și sporul de șantier acordat personalului nelocalnic.
De asemenea, poate fi valorificată indemnizația de până la 10% acordată șefilor de echipă și brigadă. În industria minieră, aceasta putea ajunge la 2,50-18 lei pe zi, iar în exploatările forestiere până la 1,3% din retribuția formației conduse.
Pe listă se află și majorările salariale cuprinse între 5% și 25% acordate anumitor categorii profesionale, indemnizațiile pentru personalul navigant aerian, sporurile pentru munca în subteran, majorările pentru muncitorii care realizau încălțăminte și confecții la comandă, precum și sporurile pentru munca de noapte, care puteau varia între 15% și 25%, iar pentru personalul din navigația fluvială între 15% și 45%.
Profesorii, medicii, artiștii și cercetătorii se află printre categoriile care pot beneficia de recalculare
Pot fi luate în calcul și majorările acordate persoanelor care au primit „gradația de merit”. Acestea vizau personalul de conducere din cercetarea științifică și ingineria tehnologică, cadrele didactice cu minimum 30 de ani vechime, personalul medical cu peste 30 de ani de activitate și cadrele de specialitate artistică aflate la ultima gradație.
Pot fi valorificate indemnizațiile acordate profesorilor care au ocupat funcții de director sau director adjunct, șefilor de catedră, diriginților și învățătorilor care predau simultan la două până la patru clase. Tot în această categorie intră majorările salariale acordate personalului care lucra în case de copii, școli speciale sau licee destinate copiilor cu deficiențe.
Pentru cadrele medicale, lista include indemnizații pentru funcții de conducere, precum medic director, medic inspector, șef de secție, șef de laborator sau șef de unitate medicală. Pot fi luate în calcul și sumele încasate pentru gărzi efectuate peste programul normal de lucru, activități de suplinire, participarea în comisii medicale ori acordarea de asistență medicală anumitor categorii de persoane.
Unele indemnizații puteau ajunge la peste 1.600 de lei lunar
Lista veniturilor eligibile include și indemnizațiile acordate cadrelor artistice care ocupau funcții de conducere. Directorii unităților artistice puteau primi până la 1.615 lei lunar, directorii adjuncți până la 1.100 lei, iar șefii de secție artistică până la 560 lei.
Există și indemnizații acordate pentru activități culturale desfășurate în afara funcției de bază. Rectorii Universității Cultural-Științifice București puteau primi între 605 și 1.010 lei lunar, prorectorii între 505 și 810 lei, directorii de curs între 410 și 610 lei, iar secretarii de curs între 205 și 415 lei. Directorii de cămine culturale puteau beneficia de indemnizații cuprinse între 205 și 520 lei, în funcție de mărimea localității.
Tot pe lista veniturilor valorificabile se regăsesc majorările de 35% pentru nevăzătorii încadrați în gradul I de invaliditate și de 15% pentru cei încadrați în gradul II de invaliditate, precum și sporurile acordate personalului din industria aeronautică și altor categorii care participau la fabricarea și întreținerea tehnicii de aviație.
Adeverințele de la arhive și foștii angajatori pot aduce o pensie mai mare
Pensionarii care au beneficiat de astfel de sporuri, indemnizații sau alte majorări salariale înainte de anul 2001 trebuie să obțină documente justificative fie de la arhivele care dețin actele fostelor unități, fie direct de la foștii angajatori, în cazul în care aceștia mai există.
După depunerea adeverințelor la Casa de Pensii, instituția verifică documentele și procedează la recalcularea drepturilor de pensie. Dacă veniturile sunt recunoscute și îndeplinesc condițiile legale, beneficiarii pot primi o pensie mai mare decât cea aflată în plată în prezent.
