Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat în Guvern o analiză privind modul în care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAS) gestionează participațiile și creanțele statului român, iar documentul indică probleme în evidența portofoliului și în recuperarea sumelor datorate. Potrivit informațiilor comunicate de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, rata de recuperare a creanțelor este de 7,48%, iar pentru 69% din portofoliul administrat nu a fost raportat niciun demers instituțional.
Analiza prezentată la Palatul Victoria arată și că AAS nu dispune de o evidență consolidată și operativă a portofoliului pe care îl administrează în numele statului. Dogioiu a spus că aceasta a fost „o primă radiografie” a activității autorității și că, în unele cazuri, costurile de recuperare depășesc sumele ce ar putea fi obținute.
Oana Gheorghiu cere verificări la AAS
În urma constatărilor, documentul recomandă sesizarea Corpului de Control al prim-ministrului, obligarea AAS să creeze o evidență electronică consolidată a portofoliului și sesizarea Curții de Conturi. Este propusă, de asemenea, închiderea procedurilor fără perspective reale de recuperare. Informațiile au fost prezentate de Guvern, care a transmis că urmărește pașii recomandați în document.
Ioana Dogioiu a precizat că, după finalizarea auditului, Executivul ia în calcul inclusiv evaluarea oportunității ca AAS să își păstreze statutul de instituție autonomă.
Proceduri vechi de peste 20 de ani
Datele prezentate în Guvern indică și întârzieri semnificative în mai multe proceduri. Din totalul celor 125 de înregistrări pentru care există date raportate, 109 au o vechime mai mare de cinci ani, 93 depășesc zece ani, iar 30 durează de peste 20 de ani. Executivul susține că aceste termene ridică probleme de eficiență și pot genera costuri mai mari decât beneficiile potențiale ale recuperării.
Pe lângă măsurile privind AAS, vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat și stadiul implementării țintei 443 din PNRR, care vizează restructurarea sau listarea la bursă a unor companii de stat până la 31 august 2026. Potrivit Guvernului, cele trei companii propuse Comisiei Europene pentru a demonstra caracterul ireversibil al proceselor de restructurare sunt Telecomunicații CFR SA, Tipografica Filaret SA și Electrocentrale Grup SA.
Monitorizare săptămânală pentru angajamentele din PNRR
În cazul Telecomunicații CFR SA, procesul de fuziune prin absorbție cu CNFC CFR SA se desfășoară conform calendarului stabilit, însă autoritățile spun că marja de eroare până la termenul-limită din PNRR este redusă. Pentru Tipografica Filaret SA, analiza indică nevoia de accelerare a procedurilor, iar pentru Electrocentrale Grup SA Guvernul a semnalat un risc juridic legat de gajarea unor acțiuni deținute la Titan Power SA, care trebuie clarificat de Ministerul Energiei.
Documentul prezentat în Guvern recomandă monitorizarea săptămânală a etapelor de implementare și raportarea constantă către Secretariatul General al Guvernului și Cabinetul vicepremierului Oana Gheorghiu, pentru ca angajamentele asumate de România prin PNRR să fie respectate în termenele stabilite.
În acest moment, verificările privind AAS și monitorizarea companiilor incluse în PNRR rămân în atenția instituțiilor responsabile, iar următorii pași depind de concluziile auditului și de măsurile dispuse ulterior.
