Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național nu sunt de acord cu forma în care se află acum proiectul Legii salarizării. Reprezentanții angajaților consideră că actualul document nu oferă premisele pentru o reformă salarială corectă și echilibrată și cer retragerea lui. Sindicatele vor ca proiectul să fie refăcut de la zero, cu o implicare reală a partenerilor sociali în procesul de elaborare.
Ce îi nemulțumește pe bugetari în noua Lege a salarizării
Poziția a fost transmisă sâmbătă, printr-un comunicat de presă semnat de Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS).
Reprezentanții acestora afirmă că varianta actuală a proiectului, prezentată drept o reformă profundă a salarizării din sectorul public, ar putea genera noi inechități, discriminări și tensiuni sociale. Sindicatele susțin că documentul nu rezolvă dezechilibrele existente și că anumite categorii de angajați ar putea fi favorizate în timp ce alte sectoare ar rămâne în urmă.
„În loc să corecteze dezechilibrele acumulate în sistem și să construiască o salarizare coerentă, predictibilă și echitabilă, noua variantă a proiectului continuă să opereze cu soluții de compromis, să favorizeze anumite categorii și să lase în urmă exact acele sectoare care asigură funcționarea serviciilor publice esențiale. Una dintre cele mai grave probleme este reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei.
Am solicitat ca aceasta să fie stabilită la nivelul salariului minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii. În schimb, este diminuat chiar reperul de la care ar trebui construit întregul sistem, în timp ce, în numeroase sectoare, creșterile prevăzute nu acoperă pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani. O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților”, se arată în comunicat.
Valoarea de referință, una dintre principalele nemulțumiri
Unul dintre punctele contestate de organizațiile sindicale este valoarea de referință utilizată pentru construcția sistemului de salarizare. Sindicatele reclamă reducerea acesteia de la 4.100 la 4.000 de lei și susțin că valoarea ar trebui raportată la salariul minim pe economie.
Organizațiile cer, de asemenea, ca acest reper să fie actualizat anual în funcție de inflație și productivitatea muncii. În opinia sindicatelor, prevederile actuale nu ar asigura recuperarea pierderii de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani în mai multe sectoare.
O altă problemă semnalată privește modul în care sunt stabilite și acordate sporurile pentru angajații din sectorul public. Sindicatele contestă plafonarea acestora și susțin că o limită aplicată prin raportare la cheltuielile salariale poate afecta drepturi prevăzute de legislație.
„Plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, inclusiv prin raportare la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare, poate anula drepturi salariale recunoscute de lege. Spitalele de monospecialitate finanțate integral din venituri proprii, de exemplu, riscă să nu poată acorda sporuri peste acest plafon, chiar dacă personalul are dreptul la un nivel superior potrivit Anexei II. Drepturile salariale nu pot fi anulate printr-un plafon contabil aplicat mecanic”, se precizează în comunicatul de presă.
Sindicatele contestă și modul de elaborare a proiectului
Confederațiile sindicale critică nu doar conținutul proiectului, ci și procedura prin care acesta a fost elaborat și transmis partenerilor sociali. Reprezentanții organizațiilor susțin că dialogul social nu poate fi redus la transmiterea cu întârziere a unui document și la acordarea unui interval considerat insuficient pentru formularea observațiilor.
Cele cinci confederații afirmă că actuala variantă nu mai poate constitui baza unei reforme acceptate de partenerii sociali. În aceste condiții, solicitarea principală este retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare de la zero.
Sindicatele cer ca noua procedură să înceapă după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline și să includă un mecanism de dialog social considerat real și transparent. Organizațiile sindicale solicită participarea efectivă la stabilirea principiilor salariale și la elaborarea grilelor.
Printre revendicări se află și stabilirea valorii de referință la nivelul salariului minim pe economie, cu actualizare anuală în funcție de inflație și productivitatea muncii. Sindicatele cer totodată eliminarea mecanismelor prin care drepturile salariale recunoscute prin lege ar putea fi plafonate.
Ce solicită cele cinci confederații sindicale
Organizațiile sindicale cer eliminarea discriminărilor dintre familiile ocupaționale și stabilirea unor coeficienți care să țină cont de pregătirea profesională, responsabilitatea, complexitatea activității și condițiile de muncă.
De asemenea, sindicatele solicită analizarea tuturor anexelor și grilelor împreună cu federațiile sindicale reprezentative pentru fiecare sector. Potrivit acestora, elaborarea sistemului de salarizare trebuie să țină cont de particularitățile diferitelor domenii din sectorul public.
O altă cerință este garantarea faptului că nicio categorie de salariați nu pierde putere de cumpărare și că actuala structură a salarizării nu accentuează diferențele deja existente. Sindicatele susțin că o reformă salarială trebuie să reducă dezechilibrele, nu să creeze unele noi.
Cele cinci confederații sindicale transmit că nu vor susține o lege despre care consideră că adâncește discrepanțele salariale, nu ține cont de situația din sectoarele publice și limitează dialogul social la o procedură formală.
