Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a-și recalibra relația comercială cu China, în condițiile în care mai multe state membre cer măsuri mai dure înaintea summitului UE din 18 iunie. În acest context, Manfred Weber, liderul Partidului Popular European din Parlamentul European, a afirmat că blocul comunitar trebuie să „deschidă un nou capitol” și să renunțe la ceea ce el descrie drept o perioadă a naivității în raport cu Beijingul.
UE, presată să răspundă mai ferm Chinei
Potrivit declarațiilor citate de Euronews și preluate de Capital.ro, Weber susține că Europa trebuie să își apere mai clar interesele economice, într-un moment în care supraproducția din China și exporturile la prețuri reduse apasă asupra unei economii europene deja fragile. Liderul PPE a spus că deficitul comercial dintre UE și China se apropie de un miliard de euro pe zi și pune în pericol baza industrială a Europei, precum și locurile de muncă bine plătite.
Comisia Europeană caută instrumente noi
Poziția lui Weber vine după ce Comisia Europeană a transmis, la 29 mai, că relația comercială și investițională dintre UE și China nu mai este sustenabilă. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a spus după o întâlnire la Paris cu omologul său chinez, Li Chenggang, că autoritățile europene și chineze vor intensifica dialogul pentru a găsi soluții la deficitul comercial tot mai mare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertiza încă din martie 2023 că Beijingul urmărește să devină mai puțin dependent de restul lumii și să facă economia globală mai dependentă de China, într-un context în care securitatea și controlul tind să prevaleze asupra principiilor comerțului liber. Acum, Bruxellesul analizează mai multe opțiuni pentru a răspunde presiunilor din industrie, inclusiv cote sectoriale de import, restricții comerciale similare celor aplicate anterior în oțel sau tarife suplimentare direcționate împotriva producătorilor chinezi.
Industria chimică, în centrul îngrijorărilor
Una dintre cele mai afectate ramuri este industria chimică, pe care Comisia Europeană o consideră strategică pentru economia europeană. Sectorul furnizează materiale esențiale pentru producția de muniție, baterii și automobile, iar oficialii europeni se tem că dependența tot mai mare de importuri ar putea crea vulnerabilități majore în cazul unor întreruperi de aprovizionare.
Potrivit estimărilor organizației europene a industriei chimice Cefic, sectorul a pierdut aproape 10% din capacitatea de producție și aproximativ 20.000 de locuri de muncă în ultimii trei ani. În același timp, dependența Europei de importurile de produse chimice a crescut: furnizorii din afara UE au asigurat 31% din consumul blocului în 2023, față de 22% în 2013, iar China și-a dublat cota de importuri în ultimul deceniu, ajungând la 18%.
Comisia pregătește noi măsuri de sprijin pentru industrie, în timp ce liderii europeni urmează să discute la summitul din 18-19 iunie un plan destinat reducerii efectelor excedentului de produse provenite din China. Reprezentanții industriei avertizează însă că procedurile europene sunt lente și că elaborarea și implementarea unor măsuri ar putea dura luni sau chiar ani.
Tarife, salvgardare și riscul de represalii
Weber a indicat tarifele impuse de UE asupra vehiculelor electrice produse în China drept un exemplu de măsură care ar putea fi extinsă și către alte sectoare. El a mai spus că fondurile europene nu ar trebui să ajungă indirect să favorizeze companii chineze, invocând un proiect de ajutor pentru dezvoltare finanțat de UE în Senegal, unde achiziția a 380 de autobuze pe gaz natural a fost câștigată de o companie chineză cu o ofertă mai ieftină decât cea a unui concurent european.
Totuși, o înăsprire a politicii comerciale față de China ar putea avea și efecte negative. Beijingul ar putea răspunde prin restricționarea exporturilor de materiale esențiale, inclusiv pământuri rare, ceea ce ar crea dificultăți pentru industria europeană, în special pentru cea germană. În plus, acordurile comerciale existente cu parteneri precum Canada, țările din blocul Mercosur sau India ar putea să nu fie suficiente pentru a compensa eventualele perturbări.
Bruxellesul analizează și un nou instrument
În paralel, Bruxellesul analizează și un nou instrument pentru combaterea supracapacităților de producție, cu o abordare mai amplă decât investigațiile antidumping și antisubvenții folosite în prezent. Aceste proceduri sunt însă lente și vizează producători individuali, ceea ce limitează eficiența lor în fața distorsiunilor de scară largă. O soluție discutată este introducerea unor măsuri de salvgardare similare celor aplicate în industria siderurgică, după modelul cotelor de import folosite anterior pentru oțel.
Disputa nu este însă privită la fel de toți actorii industriali. BASF, care deține 29 de unități în China și a investit recent aproape 9 miliarde de euro într-un nou complex chimic la Zhanjiang, susține că problema supracapacității este globală și nu se limitează la China. Compania germană sprijină comerțul liber și se opune unor bariere comerciale generale, deși recunoaște nevoia de a combate practicile comerciale neloiale.
Pe fondul acestor divergențe, summitul UE din 18-19 iunie este așteptat să clarifice dacă blocul comunitar va merge spre o linie mai dură sau va încerca să păstreze deschis dialogul cu Beijingul, în timp ce presiunea asupra industriei europene continuă să crească.
