Cumpărăturile online de pe platformele din afara Uniunii Europene vor deveni mai costisitoare pentru români începând cu 1 iulie 2026. Pe lângă taxa logistică deja aplicată în România, va intra în vigoare și o taxă vamală de trei euro pentru fiecare articol din coletele cu o valoare de până la 150 de euro, măsură care ar putea descuraja comenzile de pe site-urile din afara spațiului comunitar și ar putea duce, în unele cazuri, la taxe mai mari decât valoarea produsului.
Lovitură pentru românii care comandă de pe Temu, Shein sau AliExpress
„În România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicaţi în astfel de tranzacţii să îşi regândească modelul de business”, avertizează experţii Deloitte România, potrivit News.ro.
Pentru consumatorii români, noua taxă introdusă de la 1 iulie, înseamnă preţuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerţ online din afara UE în colete de valoare redusă (sub 150 de euro), cu trei euro/articol, care se adaugă la taxa logistică de 25 de lei/colet, ceea ce ar putea să îi descurajeze să mai apeleze la furnizorii respectivi, mai ales că este posibil ca, în anumite cazuri, taxele cumulate să depăşească preţul produsului.
O nouă taxă, în vigoare de la 1 iulie
Până acum, coletele de acest tip erau scutite de taxe vamale la nivelul UE. Practic, de la 1 iulie se elimină facilitatea fiscală care scutea de taxe vamale coletele de mică valoare.
România şi Italia (care între timp a amânat aplicarea) erau singurele state care aplicau taxa logistică de la 1 ianuarie 2026.
Pe data de 26 martie 2026, Consiliul şi Parlamentul European au convenit să introducă o nouă taxă logistică/de manipulare pentru coletele mici vândute online. Nivelul acestei taxe va fi stabilit printr-un act delegat al Comisiei înainte de a începe să fie aplicată de statele membre ale UE, cel târziu la 1 noiembrie 2026.
Urmare a noilor reglementări, în România se vor aplica simultan taxa logistică de 25 de lei pe colet (pe bunurile achiziţionate electronic din afara UE de către persoane fizice – B2C, indiferent de ţara prin care intră în spaţiul comunitar) şi taxa vamală de trei euro pe articol din colet, în funcţie de încadrarea tarifară, se arată într-un material de opinie semnat de mai mulţi experţi de la Deloitte România – Ana-Maria Săbiescu, Director, Vladislav Dabija, Senior Manager şi Sorin Popa, Senior Consultant, Global Trade Advisory, Deloitte România.
În cazul în care într-un colet cu o valoare de sub 150 de euro sunt mai multe produse cu aceeaşi încadrare tarifară, taxa vamală se plăteşte o singură dată pentru toate produsele cu acea încadrare tarifară.
UE va reglementa o taxă logistică la nivel comunitar
După data la care UE va reglementa o taxă logistică la nivel comunitar, este aşteptat ca aceasta să înlocuiască taxa logistică de 25 de lei impusă de la începutul anului de către România.
Taxa vamală, ca şi cea logistică, se aplică pentru coletele cu valoare intrinsecă sub 150 de euro (este vorba de valoarea bunurilor dintr-un colet, fără costuri adiţionale, cum ar fi transportul etc.) provenite din afara UE, care intră în spaţiul comunitar. Pentru acestea se aplică sistemul IOSS (Import One-Stop Shop sau Ghişeul Unic pentru Importuri, care permite magazinelor online să colecteze, să declare şi să plătească taxa pe valoarea adăugată pentru importurile de bunuri din afara UE cu valoarea sub 150 de euro), fie prin trimiteri poştale. Cel mai probabil consumatorii vor suporta, direct sau în preţul produselor comandate, aceste taxe, susţin specialiştii Deloitte.
Obligaţia de plată în cazul taxei logistice revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entităţii care, printr-o platformă digitală, facilitează vânzarea la distanţă a bunurilor.
Cât priveşte taxa vamală colectată la bugetul UE, obligaţia de plată către autoritatea vamală revine, în funcţie de fluxul logistic şi de modul de organizare a business-ului, declarantului vamal (platformei de vânzare online, vânzătorului, transportatorului sau agentului) care realizează importul sau, în cazuri limitate, consumatorului final care declară mărfurile la import, dacă îşi organizează în regim propriu importul (primeşte coletul prin curier şi îndeplineşte formalităţile vamale în nume propriu).
