Guvernul a aprobat noul Plan național de paturi pentru perioada 2026–2028, care prevede reducerea etapizată a aproximativ 14.000 de paturi finanțate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Autoritățile susțin că măsura nu va afecta accesul pacienților la servicii medicale și că obiectivul este o utilizare mai eficientă a resurselor din spitale.
România are printre cele mai multe paturi de spital din Uniunea Europeană
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a explicat că România se află printre statele europene cu cel mai mare număr de paturi de spital raportat la populație.
Potrivit acestuia, media Uniunii Europene este de 511 paturi la 100.000 de locuitori, în timp ce România are 728 de paturi la 100.000 de locuitori. Astfel, țara noastră se află pe locul trei în clasamentul european privind acest indicator.
Ministrul a precizat că noul plan nu afectează calitatea actului medical, ci urmărește o mai bună organizare a sistemului de spitalizare continuă, scrie capital.ro.
„Un nou Plan naţional de paturi, valabil în perioada 2026–2028, care prevede optimizarea numărului de paturi pentru spitalizare continuă finanţate de casele de asigurări de sănătate, a fost aprobat astăzi, prin Hotărâre de Guvern. Potrivit noilor reglementări, se pune accent pe dezvoltarea serviciilor medicale alternative, mai accesibile şi eficiente pentru pacienţi, precum spitalizare de zi şi ambulatoriu, aşa cum se practică în sistemele de sănătate dezvoltate”, anunţă, miercuri, Guvernul, într-un comunicat de presă.
Gradul de ocupare este mult sub nivelul considerat optim
Una dintre explicațiile principale pentru reducerea numărului de paturi este gradul scăzut de ocupare din spitale.
Datele prezentate de Guvern arată că, la finalul anului 2025, gradul mediu de ocupare a paturilor pentru spitalizarea continuă era de 51% pentru pacienții acuți și de 60% pentru pacienții cronici. În domeniul medical, nivelul considerat optim este de aproximativ 80%.
Cseke Attila a arătat că, în afara spitalelor de urgență din București, niciun spital județean de urgență din țară nu depășește un grad de ocupare de 70%.
Acest lucru înseamnă că multe paturi sunt finanțate, dar nu sunt folosite constant, ceea ce generează costuri suplimentare pentru sistem.
„Suntem pe podium, pe locul 3, ca şi număr ridicat de paturi la 100.000 de locuitorii. Pe de altă parte, la sfârşitul anului 2025, rata medie de ocupare a paturilor contactate de către Casa Naţională de Ascultări de Sănătate era de 51%, dacă ne referim la paturi de bolnavi acuţi şi de 60% dacă ne referim la paturi de bolnavi cronici, în condiţiile în care în domeniul de specialitate se consideră că rata optimă de ocupare la paturilor la un spital este undeva în jurul valorii de 80%.
În ultimii ani se observă o scădere semnificativă a ratei de ocupare, inclusiv la spitalele judeţene şi, în afara Spitalului de Urgenţă din Bucureşti, la celelalte spitale de urgenţă din ţară, niciun spital de urgenţă în afara Bucureştiului, în afara spitalelor din Bucureşti, nu are o rată de ocupare care depăşeşte 70%”, a afirmat Cseke Attila.
Reducerea se face treptat și fără a afecta îngrijirile paliative
Pentru perioada 2026–2028, Executivul a stabilit o reducere etapizată de aproximativ 14.000 de paturi. Numărul de paturi destinate îngrijirilor paliative nu este inclus în acest plan și nu va fi afectat.
În 2028, numărul total de paturi pentru care CNAS va putea încheia contracte de furnizare a asistenței medicale spitalicești va ajunge la 103.211. La finalul anului trecut, în contractare existau 116.650 de paturi. Dintre acestea, 94,8% erau contractate cu spitale publice, iar 5,2% cu spitale private.
Ministrul a explicat că este ineficient ca statul să finanțeze 100 de paturi într-un spital în care gradul real de ocupare este de doar 50 sau 60 de paturi.
„Este evident că este ineficient să închei contract de furnizare de servicii medicale pentru 100 de paturi, când tu ştii că rata de ocupare este undeva la 50-60 de paturi în spitalul respectiv sau poate chiar mai puţin (…) În 2028, numărul total de paturi aprobat la nivel naţional, pentru care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate poate încheia contracte de furnizare de asistenţă medicală spitalicească va fi de 103.211. Aş specifica pentru dumneavoastră că astăzi sunt, sau la finalul anului trecut, au fost în contractare 116.650 de paturi, deci mai puţin decât cele care sunt aprobate la nivel naţional, din care 94,8% sunt paturi contractate cu spitale publice şi 5,2% sunt paturile din spitale private”, a mai declarat ministrul interimat de la Sănătate.
Guvernul vrea mai multe servicii în ambulatoriu și spitalizare de zi
Noul plan pune accent pe dezvoltarea serviciilor medicale alternative, considerate mai accesibile și mai eficiente pentru pacienți. Printre acestea se află spitalizarea de zi și serviciile oferite în ambulatoriu, model folosit deja în sistemele medicale dezvoltate din Europa.
Guvernul susține că planul urmărește reducerea internărilor evitabile, extinderea serviciilor în afara spitalizării clasice și utilizarea mai eficientă a resurselor existente.
Totodată, autoritățile spun că măsura va contribui la creșterea calității și performanței serviciilor medicale.
„Acest Plan Naţional de Paturi, ca şi celelalte care au fost în vigoare de-a lungul timpului, aduc o predictibilitate, o stabilitate şi eficienţă în segmentul acesta spitalicesc, de spitalizare continuă. Aş vrea să vă dau câteva cifre, nu înainte de a vă spune că acest Plan Naţional de Paturi nu afectează cu nimic calitatea serviciului medical efectuat de aici încolo în unităţile sanitare cu paturi”, a declarat ministrul.
Numărul pacienților tratați în spitalizare de zi a crescut puternic
Decizia vine și pe fondul unei creșteri importante a spitalizării de zi. Potrivit datelor prezentate de ministrul interimar al Sănătății, în anul 2024 au fost înregistrați 6 milioane de pacienți tratați în regim de spitalizare de zi. Aceasta reprezintă o creștere de 15% față de anul 2023.
Autoritățile consideră că această tendință arată o schimbare clară în modul în care sunt oferite serviciile medicale și justifică reorganizarea sistemului de paturi pentru spitalizarea continuă.
