Antreprenorii care aleg să lase în urmă o firmă fără să o lichideze sau fără să o declare inactivă temporar pot descoperi, uneori după ani de zile, că obligațiile fiscale nu au dispărut. Potrivit unui comunicat transmis de Dobrinescu Dobrev SCA și relatat de FinancialIntelligence.ro, ANAF a intensificat acțiunile de recuperare a acestor debite prin atragerea răspunderii solidare a administratorilor și asociaților.
ANAF poate urmări debite vechi, iar riscul nu dispare odată cu oprirea activității
În practică, asta poate însemna conturi bancare blocate sau sechestre pe bunuri, mai ales în situațiile în care organul fiscal nu mai poate comunica actele de procedură prin SPV sau la domiciliul persoanelor vizate. Avocatul Luisiana Dobrinescu, managing partner al casei de avocatură, a spus că debitele fiscale pot ajunge să fie urmărite personal, chiar dacă societatea a fost abandonată de mult timp.
Prescripția: 5 ani în practica ANAF, dar instanțele nu sunt unitare
Un punct sensibil îl reprezintă termenul în care ANAF poate cere atragerea răspunderii solidare. Potrivit practicii fiscale invocate de avocat, termenul de prescripție este de 5 ani de la data declarării societății ca insolvabilă, adică fără bunuri urmăribile.
Totuși, abordarea instanțelor nu este unitară. Luisiana Dobrinescu a arătat că există și o opinie juridică potrivit căreia termenul aplicabil ar fi de 3 ani, în lipsa unui termen expres prevăzut de legislația fiscală, prin aplicarea dreptului comun. Această interpretare este susținută de unele soluții judiciare, inclusiv de o decizie recentă a Tribunalului București într-un dosar citat de sursa menționată.
În motivarea redată, instanța a apreciat că între administratorul societății debitoare și organul fiscal există un raport de drept civil, iar dacă Codul de procedură fiscală nu prevede un termen special, se aplică termenul general de 3 ani din Codul civil. Potrivit aceleiași raționări, curgerea termenului ar începe de la data emiterii procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate a debitoarei principale.
Debitele vechi și cesiunea părților sociale nu elimină automat riscul
Faptul că o societate a acumulat datorii cu mulți ani în urmă sau că asociații și-au vândut între timp părțile sociale nu reprezintă, în sine, o garanție că răspunderea personală nu mai poate fi atrasă. Conform materialului citat, ANAF poate continua recuperarea sumelor dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru atragerea răspunderii solidare.
În acest context, specialiștii citați recomandă ca reprezentanții firmelor să nu ignore corespondența venită de la ANAF, fie prin SPV, fie prin poștă. Ignorarea notificărilor poate limita opțiunile de apărare, inclusiv cele legate de prescripție sau de modul în care a fost începută executarea silită.
Ce recomandă avocații firmelor care își opresc activitatea
Pentru antreprenorii care nu mai vor să continue activitatea, recomandarea transmisă de Dobrinescu Dobrev SCA este să aleagă una dintre soluțiile legale: lichidarea societății sau declararea ei ca inactivă temporar la Registrul Comerțului, pentru o perioadă de maximum 3 ani. Potrivit aceleiași surse, simpla oprire a activității și renunțarea la contabil nu sunt suficiente pentru a închide riscurile fiscale.
Mesajul de fond este unul pragmatic: o firmă lăsată în derivă poate genera consecințe financiare mult timp după încetarea activității, iar dobânzile și penalitățile pot ajunge, în timp, să depășească semnificativ debitul inițial. În lipsa unei proceduri clare de închidere sau de suspendare legală, riscul de executare rămâne real.
Într-un peisaj fiscal tot mai strict, cazul readuce în prim-plan importanța formalităților de încetare a activității și a reacției rapide la notificările ANAF. Pentru antreprenori, diferența dintre o firmă abandonată și una închisă corect poate însemna ani de expunere la datorii și executare silită.
