Oprirea tranzitului gazelor ruseşti pe teritoriul Ucrainei are efecte şi pe piaţa autohtonă şi se reflectă deja în creşterea facturilor. În plus, aşa numita taxă pe stâlp pune o presiune suplimentară pe companiile din energie, taxă care va fi transferată şi în buzunarele noastre.
În doar şase săptămâni, din cel mai mare depozit de gaze din România au fost extrase mai bine de o treime din gazele stocate. Situaţia este similară şi în alte depozite din ţară. Practic, România îşi epuizează gazele în cel mai rapid ritm de la criza energetică de acum trei ani.
Cu cât se vor scumpi gazele
Furnizorii preferă să scoată gaz de aici, mai ieftin, pentru că pe pieţele internaţionale, preţurile cresc accelerat. De la 1 ianuarie, Ucraina închide robinetul cu gaz rusesc şi nu va mai permite tranzitul pe teritoriul său. Pe fondul anticipării acestui moment, preţurile au crescut în ultimele patru luni cu 25%.
Această majorare se vede deja în facturi. Deşi plafonul la gaze este de 31 de bani kWh, funizorii dădeau în vară preţuri mai mici de 27 sau 28 de bani. Acum, majoritatea facturează cât plafonul, adică 31 de bani.
Din luna aprilie, preţurile se vor duce peste plafon. Experţii anticipează încă o creştere de cel puţin 10% din cauza acestei fluctuaţii de pe burse. Totodată, taxa pe stâlp afectează companiile din energie, o taxă care, cel mai probabil, va fi transferată în facturile noastre.
Preţul gazului european, în creştere
Vladimir Putin a declarat că orice înțelegere pentru a transporta în 2025 gaz rusesc prin Ucraina va fi dificilă. Gazprom are acorduri pe termen lung greu de modificat iar Rusia ar putea lua în considerare rute alternative, susţine preşedintele rus.
Preţul gazelor a urcat cu până la 5% în Europa, potrivit Bloomberg. În acelaşi timp, Gazprom a anunţat creşterea producţiei în 2024, pe fondul majorării vânzărilor către China.
Ţările din Europa Centrală care încă cumpără gaz rusesc au propus soluții alternative pentru a menține tranzitul prin Ucraina, dar președintele Volodimir Zelenski a respins orice afacere prin care Rusia ar avea de câştigat.
Există propuneri care ar permite Ungariei, Slovaciei, Turciei sau Azerbaidjanului să preia controlul asupra gazului care este expediat prin Ucraina, a spus Putin. Fiecare variantă ar fi dificilă și necesită multă muncă, deoarece Gazprom are contracte pe termen lung, greu de schimbat, susţine Putin.
Actualul acord de tranzit de gaze pe cinci ani dintre Rusia şi Ucraina expiră la sfârşitul anului. Livrările de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina sunt relativ mici. Rusia a transportat aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaze prin Ucraina în 2023 – doar 8% din fluxurile de vârf ale gazului rusesc către Europa prin diferite rute în 2018-2019.
