Facturile la încălzire ar putea urca în sezonul rece următor, pe fondul unui început de vară cu depozite de gaze mai puțin pline decât în anii trecuți. Potrivit analizei citate de Profit.ro, gradul de umplere a depozitelor din Uniunea Europeană era de 36,7% la 20 mai, cel mai redus nivel din ultimii ani și sub cel din 2022, anul în care a început războiul din Ucraina. România stă și mai jos, la 33,5%, adică la peste trei puncte procentuale sub media europeană.
Depozite mai goale, iarnă mai scumpă
Diferența față de anii anteriori este vizibilă și în volumele stocate. La 20 mai, România avea înmagazinați 11,3 TWh, în timp ce în 2024 nivelul era de 21,2 TWh, iar în 2023 de 17,9 TWh. În 2022, imediat după declanșarea războiului din Ucraina, depozitele autohtone coborâseră la 9,16 TWh, singurul nivel mai mic din ultimii cinci ani.
De ce contează acum prețul gazelor
Presiunea nu vine doar din stocuri, ci și din piață. Prețul spot al gazelor pe piața liberă era în mai 2026 de 260 lei/MWh, peste nivelul de 190 lei/MWh din mai 2025 și mult peste cei 130 lei/MWh din mai 2024. În același timp, analiza Profit.ro arată că oferta este afectată de indisponibilizarea unor volume din Orientul Mijlociu și Rusia, iar cererea rămâne ridicată, inclusiv pentru refacerea depozitelor înainte de iarnă.
Într-o piață unică precum cea europeană, prețurile din România tind să urmeze evoluția regională, chiar dacă există un discount legat de costurile de transport. Asta înseamnă că furnizorii care trebuie să cumpere volume suplimentare pentru a acoperi deficitul de înmagazinare vor plăti mai mult, iar diferența se poate vedea în facturile finale.
Cine va resimți scumpirea
Până acum, scumpirile din piață au fost suportate mai ales de consumatorii non-casnici, care le-au transferat apoi în prețurile bunurilor și serviciilor. În acest an, însă, presiunea ar urma să ajungă și la consumatorii casnici, dar și la centralele de producție a energiei termice care alimentează sistemele centralizate de încălzire.
Un element important este reducerea cantităților disponibile la preț reglementat. Potrivit informațiilor citate de Profit.ro, Romgaz și OMV Petrom au estimat pentru 2026 aproximativ 32 TWh la 110 lei/MWh pentru acoperirea consumului clienților casnici și al CET-urilor, față de 52 TWh în 2025. Diferența de aproape 20 TWh nu mai poate fi cumpărată la preț reglementat și trebuie achiziționată de pe piața liberă, la un nivel de peste două ori mai mare.
Această schimbare de structură a costurilor este esențială. Nu înseamnă automat o explozie imediată a tarifelor, dar arată că spațiul de protecție pentru iarna viitoare este mai mic decât în anii precedenți. Într-un context în care stocurile sunt reduse, iar piața rămâne tensionată, orice variație de cerere, curs valutar sau flux de import poate conta mai mult decât de obicei.
România are un avantaj, dar nu unul suficient
România rămâne cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, ceea ce îi oferă un anumit tampon. Totuși, producția internă nu acoperă consumul național, iar importurile rămân necesare. Profit.ro notează că abia din 2027, odată cu începerea producției din Neptun Deep, România ar urma să devină exportator net de gaze.
În prezent, echilibrul este încă fragil. În ziua menționată în analiză, România importa 9,5 milioane mc de gaze și exporta 9 milioane mc, iar diferența era injectată în depozite. Chiar și în aceste condiții, nivelul de înmagazinare rămâne sub media europeană și sub ritmul din anii anteriori.
Mai există și riscul valutar. Cotațiile produselor energetice sunt exprimate, în general, în euro sau dolari, iar un curs de schimb mai slab poate amplifica presiunea asupra costurilor. Într-un astfel de context, facturile la încălzire devin nu doar o problemă de sezon, ci și un barometru al vulnerabilității energetice.
O iarnă care se anunță mai sensibilă decât pare
Mesajul de fond al acestor date este simplu: iarna viitoare pornește cu mai puține rezerve și cu prețuri mai sus decât în urmă cu un an. Nu este încă un scenariu de criză, dar este un semnal că piața gazelor intră într-o zonă mai puțin confortabilă pentru consumatori și furnizori deopotrivă.
În energie, diferența dintre un sezon gestionabil și unul costisitor se vede adesea din timp, în depozite. Iar în acest moment, atât România, cât și Uniunea Europeană, intră în perioada de refacere a stocurilor cu o marjă mai strânsă decât în ultimii cinci ani.
