Comisia Europeană estimează că datoria publică a României va continua să crească în următorii ani și ar putea ajunge la circa 90% din PIB în 2036, potrivit Raportului de convergență pentru 2026 publicat miercuri. Documentul indică o evoluție de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025, urmată de 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027.
Datoria urcă, iar riscurile rămân ridicate
Bruxellesul pune această traiectorie pe seama unui deficit primar ridicat și a creșterii plăților de dobânzi. În evaluarea Comisiei, riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu. Informațiile apar în raportul publicat de Comisia Europeană și preluat de Afaceri.news, respectiv de Economedia.ro.
Deficitul scade, dar rămâne mult peste pragul european
Raportul arată că deficitul administrației publice generale s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, însă continuă să fie mult peste limita de 3% prevăzută în tratat. Comisia notează că această îmbunătățire a venit dintr-o colectare mai eficientă a taxelor și din două pachete majore de consolidare fiscală adoptate în 2025, cu un impact estimat la aproximativ 3,7 puncte procentuale din PIB prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor.
În prognoza economică de primăvară 2026, Comisia estimează că deficitul va coborî la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% în 2027. Evoluția ar urma să fie susținută de efectul pe întregul an al măsurilor de ajustare fiscală adoptate în 2025, dar și de venituri suplimentare din majorarea TVA și a accizelor, creșterea impozitului pe dividende, modificări ale impozitului pe proprietate și extinderea bazei de contribuție la sistemul de sănătate.
România nu îndeplinește criteriile pentru euro
În același raport, Comisia Europeană a transmis că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro. Evaluarea invocă mai multe criterii neîndeplinite, inclusiv stabilitatea prețurilor, finanțele publice, cursul de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.
Inflația medie în România în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, peste valoarea de referință de 2,7%. Comisia estimează că inflația va scădea în a doua jumătate a anului 2026, dar va rămâne peste reper până la finalul anului, urmând să continue să coboare în 2027 fără a ajunge însă sub pragul de referință până la sfârșitul acelui an.
Prognoza de primăvară a Comisiei vede o inflație medie anuală de 7,0% în 2026 și de 3,7% în 2027.
Presiune suplimentară din zona dobânzilor și a cursului
Raportul mai arată că România nu îndeplinește nici criteriul privind cursul de schimb, deoarece leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). Țara aplică un regim de curs de tip „crawl-like”, care permite intervenții ale băncii centrale pe piața valutară. Comisia notează că stabilitatea cursului a fost folosită de BNR ca instrument pentru stabilitatea financiară și pentru ancorarea așteptărilor inflaționiste.
În plus, rata medie a dobânzii pe termen lung în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 6,7%, peste valoarea de referință de 5,1%.
Calendar fiscal strict până în 2030
La 8 iulie 2025, Consiliul a revizuit traiectoria de ajustare fiscală din cadrul procedurii de deficit excesiv, stabilind limite pentru creșterea cheltuielilor nete nominale în fiecare an până în 2030. Termenul-limită pentru corectarea deficitului rămâne anul 2030, când recomandarea revizuită prevede un deficit de 2,8% din PIB.
Comisia mai semnalează deficiențe în cadrul fiscal al României, inclusiv în numirea membrilor Consiliului Fiscal și în gestionarea investițiilor publice. În analiza mai largă a economiei, Bruxellesul observă și o îmbunătățire ușoară a balanței externe, dar menționează că deficitul de cont curent rămâne ridicat, la 7,9% din PIB în 2025.
Ce înseamnă pentru România
Mesajul principal al raportului este că ajustarea fiscală a început să reducă deficitul, dar nu suficient de repede pentru a schimba semnificativ traiectoria datoriei publice. Cu dobânzi mai mari, un deficit încă ridicat și o inflație peste media de referință, România intră într-o perioadă în care disciplina bugetară și credibilitatea politicii economice vor conta decisiv pentru stabilizarea finanțelor publice.
Raportul nu indică o criză imediată, dar semnalează că presiunile bugetare și dezechilibrele macroeconomice rămân suficient de mari încât să limiteze spațiul de manevră al autorităților în anii următori.
