Aurul a devenit anul trecut cea mai mare componentă a rezervelor oficiale globale, depășind deținerile de obligațiuni ale Trezoreriei SUA și euro, potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene. Datele citate de BCE arată că, în 2025, metalul galben a reprezentat 27% din totalul rezervelor oficiale externe, față de 22% pentru titlurile de stat americane și 15% pentru euro.
Aurul, din nou în centrul sistemului monetar
Schimbarea nu reflectă doar o preferință contabilă, ci și felul în care băncile centrale își ajustează portofoliile într-un climat global mai tensionat. BCE arată că ponderea aurului a crescut în contextul majorării achizițiilor de către băncile centrale, pe fondul extinderii riscurilor geopolitice. În același timp, avansul prețului aurului a amplificat această mutare, ridicând valoarea rezervelor exprimate în metal prețios.
Prețurile au împins aurul în față
Potrivit BCE, majorarea ponderii aurului în rezervele oficiale a fost determinată în principal de creșterea prețurilor. Metalul galben a urcat în termeni nominali cu 60% în 2025 și cu 30% în 2024, ceea ce i-a sporit automat greutatea în structura rezervelor globale.
În paralel, achizițiile băncilor centrale au rămas ridicate, chiar dacă ritmul lor a scăzut anul trecut. BCE estimează că aceste cumpărări au coborât la aproximativ 850 de tone în 2025, sub media din intervalul 2022-2024, când au depășit 1.000 de tone. Chiar și așa, cererea pentru aur a rămas la un nivel înalt, în pofida prețurilor istorice record.
Geopolitica și nevoia de active considerate sigure
Raportul BCE sugerează că aurul nu revine în prim-plan doar din motive de randament, ci și ca răspuns la o lume mai puțin previzibilă. După invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, băncile centrale au accelerat cumpărăturile, iar această tendință a fost vizibilă mai ales în economiile care caută o protecție mai mare față de riscurile valutare și geopolitice.
Instituția de la Frankfurt precizează că, de la începutul războiului din Ucraina, China a cumpărat peste 350 de tone de aur. Au urmat Polonia, cu 320 de tone, Turcia, cu 220 de tone, și India, cu 130 de tone. Anul trecut, Polonia a fost cel mai activ cumpărător, cu aproape 100 de tone, urmată de Kazahstan, Brazilia, China și Turcia.
Ce spune această schimbare despre încredere
Mesajul de fond al datelor BCE este unul mai larg decât simpla comparație între aur, obligațiuni americane și euro. În perioade de incertitudine, băncile centrale par să acorde o valoare mai mare activelor care nu depind de promisiunea de plată a unui emitent. Aurul nu oferă dobândă, dar oferă o formă de rezervă care a supraviețuit multor cicluri de criză și de reechilibrare monetară.
De aici și forța simbolică a constatării BCE: într-un moment în care datoria publică, ratele dobânzilor și tensiunile geopolitice domină agenda financiară globală, aurul revine ca reper de stabilitate. Nu înseamnă că obligațiunile sau moneda euro își pierd rolul, ci că ordinea preferințelor din rezervele oficiale se schimbă atunci când încrederea devine mai scumpă decât randamentul.
Pe termen scurt, evoluția prețului aurului poate continua să influențeze această ierarhie. Pe termen mai lung, însă, datele BCE arată ceva mai profund: băncile centrale nu cumpără doar metal, ci și timp, flexibilitate și protecție într-o economie globală tot mai fragmentată.
