Un proiect de lege aflat în pregătire ar permite controale directe ale asigurărilor obligatorii de locuință din partea Poliției și a pompierilor, dar și sancțiuni pentru proprietarii care nu și-au asigurat locuințele.
Autoritățile pregătesc o schimbare importantă în modul de aplicare a asigurării obligatorii a locuințelor, printr-un proiect de lege care transferă atribuțiile de control către Poliția Română și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Potrivit inițiativei legislative, cele două instituții vor putea verifica direct dacă proprietarii au încheiat polița obligatorie PAD și vor putea aplica amenzi în cazul nerespectării legii.
Controale digitale și acces la baze de date
Proiectul prevede ca verificările să fie realizate rapid, prin acces electronic la baza de date a asigurătorilor. Astfel, polițiștii și personalul IGSU ar putea verifica în timp real existența polițelor, fără a mai depinde de evidențele primăriilor.
Datele ar urma să fie furnizate de Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), prin sisteme informatice securizate și protocoale între instituții.
De ce se schimbă sistemul
Inițiatorii susțin că actualul mecanism nu funcționează eficient.
În prezent, responsabilitatea verificărilor revine primăriilor, însă acestea au aplicat foarte rar sancțiuni, fie din lipsă de resurse, fie din motive politice.
În consecință, gradul de conformare a rămas scăzut: doar aproximativ 2,4 milioane de locuințe sunt asigurate obligatoriu, deși polița este impusă prin lege.
Ce riscă proprietarii
Amenzile pentru lipsa asigurării obligatorii vor rămâne în intervalul actual, între 100 și 500 de lei, însă probabilitatea de aplicare ar urma să crească semnificativ.
Polița PAD acoperă trei riscuri majore – cutremur, inundații și alunecări de teren – și costă între 50 și 130 de lei pe an, în funcție de tipul locuinței.
Ce urmărește statul
Scopul proiectului este creșterea numărului de locuințe asigurate și reducerea impactului financiar asupra bugetului public în cazul unor dezastre majore.
Dacă va fi adoptată, legea ar marca o schimbare de abordare: de la un sistem aproape neaplicat, bazat pe responsabilitatea autorităților locale, la unul cu controale directe și sancțiuni mai frecvente la nivel național.
