Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF susține că a destructurat o rețea de evaziune fiscală din domeniul livrărilor la domiciliu, în care ar fi fost implicate peste 50 de societăți. Potrivit comunicatului citat de Antena3.ro și preluat de alte publicații, prejudiciul estimat depășește 23 de milioane de lei.
O schemă extinsă, construită în jurul livrărilor la domiciliu
Cazul arată, dincolo de dimensiunea lui fiscală, cât de vulnerabil poate deveni un sector în plină expansiune atunci când fluxurile de bani, munca pe platforme și subcontractarea se intersectează într-un mod greu de urmărit. Într-o economie în care livrările la domiciliu au devenit parte din rutina urbană, controlul trasabilității financiare rămâne esențial nu doar pentru buget, ci și pentru concurența corectă între firme.
Ce spune ANAF despre mecanismul presupus
Inspectorii Antifraudă afirmă că, în urma monitorizării platformelor de curierat și a analizelor de risc fiscal, au constatat că, începând din 2023, gruparea ar fi folosit un mecanism prin care veniturile obținute din activitatea de livrare erau transferate succesiv prin mai multe societăți comerciale. Scopul, potrivit ANAF, era ascunderea beneficiarilor reali ai sumelor încasate și diminuarea obligațiilor fiscale datorate statului.
Instituția spune că schema ar fi fost organizată pe cinci paliere de societăți, create și folosite pentru disimularea traseului banilor. În această structură, încasările ar fi fost mutate succesiv până la pierderea trasabilității, iar fondurile ar fi fost ulterior retrase în numerar. ANAF susține, de asemenea, că obligațiile fiscale ar fi fost reduse prin utilizarea unor societăți fără activitate economică reală și prin deducerea nelegală de TVA.
Adrese din Timișoara și București, folosite repetat ca sedii fiscale
Potrivit informațiilor comunicate, inspectorii au identificat adrese din Timișoara și București folosite în mod repetat ca domicilii fiscale pentru numeroase societăți implicate. Verificările ar fi arătat că, la acele locații, nu exista o activitate economică reală.
ANAF descrie aceste firme ca având caracteristicile unor entități de tip „fantomă”, utilizate pentru fragmentarea fluxurilor financiare și pentru crearea aparenței de legalitate a operațiunilor. Documentele fiscale emise de astfel de societăți ar fi fost folosite de beneficiari pentru înregistrarea unor cheltuieli fără conținut economic și pentru obținerea unor avantaje fiscale necuvenite.
Munca fără contracte, un alt element invocat în control
Un alt aspect menționat de ANAF este că o parte semnificativă a activității de livrare ar fi fost desfășurată prin intermediul a sute de persoane care nu figurau înregistrate cu contracte individuale de muncă. Potrivit instituției, acest lucru ar fi contribuit suplimentar la prejudicierea bugetului de stat prin neplata impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii.
În astfel de cazuri, miza nu este doar recuperarea unor sume, ci și clarificarea modului în care funcționează lanțurile de subcontractare și raporturile de muncă într-un sector care se bazează pe viteză, flexibilitate și volume mari de tranzacții. Tocmai aceste caracteristici fac domeniul atractiv pentru fraudă, dar și dificil de controlat fără instrumente de analiză fiscală și monitorizare digitală.
Ce urmează după anunțul ANAF
ANAF transmite că lupta împotriva evaziunii fiscale și protejarea intereselor financiare ale statului rămân priorități permanente, iar persoanele și entitățile implicate în astfel de mecanisme vor face obiectul măsurilor legale corespunzătoare. În acest moment, informațiile publice disponibile descriu concluziile controlului fiscal și estimarea prejudiciului, nu o hotărâre definitivă într-un dosar penal sau fiscal.
Cazul pune din nou în discuție felul în care economia livrărilor la domiciliu se dezvoltă mai repede decât capacitatea instituțiilor de a urmări fiecare verigă din lanț. Pentru stat, provocarea este recuperarea prejudiciului și descurajarea unor scheme similare. Pentru piață, miza este una mai largă: reguli clare, concurență corectă și o relație mai transparentă între platforme, firme și lucrătorii care fac posibilă livrarea la ușă.
