România se apropie de finalul procesului de aderare la OCDE, iar oficialii de la București descriu această etapă drept una dintre cele mai importante pentru modernizarea statului. Secretarul de stat Luca Niculescu a spus, la conferința NewMoney.Talks „Punctul de Inflexiune”, organizată de INSCOP împreună cu revista NewMoney și Informat.ro, că anul acesta ar urma să fie închis și ultimul dintre cele 25 de capitole de negociere.
România, în faza finală a negocierilor
Potrivit acestuia, România este în prezent cea mai avansată dintre cele opt țări aflate în proces de aderare, cu 24 din 25 de capitole deja încheiate. Alături de România, în această etapă se mai află Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Indonezia, Peru și Thailanda.
De ce contează OCDE pentru România
OCDE este un grup select de 38 de state care, împreună, concentrează aproximativ 70% din comerțul mondial și 90% din investițiile de capital, potrivit datelor prezentate în material și informațiilor publice ale organizației. Dincolo de greutatea economică, Niculescu a insistat că beneficiul major nu ține doar de imagine sau de investiții, ci de calitatea guvernării.
„Vor veni mai multe investiții, va fi mai multă credibilitate, dar cel mai important este accesul la o mai bună guvernare”, a spus secretarul de stat, descriind OCDE drept „cea mai bună școală de guvernare”. În logica acestui proces, statele sunt evaluate, compară politici și preiau bune practici, într-un mecanism care funcționează atât ca examen, cât și ca exercițiu de învățare instituțională.
Mesajul este relevant pentru România într-un moment în care discuția despre reformă nu mai este doar una tehnică. Aderarea la OCDE a devenit, în ultimii ani, un reper politic și administrativ, iar Niculescu a afirmat că există un consens între partide asupra acestui obiectiv. În Parlament funcționează și o comisie specială pentru aderare, iar mai multe proiecte de lege au fost corelate cu cerințele procesului, inclusiv legea pensiilor private și actele privind conflictul de interese.
Un proces mai complex decât pare
Deși România și-a propus în urmă cu patru ani să adere la OCDE până la finalul lui 2026, secretarul de stat a evitat să fixeze un termen ferm. El a spus că OCDE nu a transmis un deadline și că unele state au intrat în organizație în trei-patru ani, în timp ce altele au avut nevoie de 10-11 ani. Diferența, a explicat el, ține și de faptul că regulile de aderare sunt mai stricte decât în trecut.
„De acum nu se mai poate” intra cu teme încă neîncheiate, a spus Niculescu, sugerând că actualul proces cere închiderea completă a dosarelor înainte de votul final al statelor membre. După finalizarea ultimului capitol, urmează votul Consiliului OCDE, unde este necesară unanimitatea.
În prezent, România spune că a implementat deja peste 100 de reforme în cadrul procesului de aderare. Oficialul a subliniat și că aproape toate domeniile vieții publice sunt acoperite de evaluările OCDE, cu excepția apărării și culturii. Din această perspectivă, aderarea nu este doar o chestiune de prestigiu internațional, ci și un test de capacitate administrativă.
Ce ar putea schimba aderarea
În discursul lui Niculescu, miza principală a intrării în OCDE este creșterea calității guvernării. Aceasta ar putea însemna instituții mai previzibile, politici publice mai bine evaluate și o capacitate mai mare de a atrage capital. În același timp, aderarea ar consolida poziția României într-un club al statelor dezvoltate care influențează standardele economice și administrative la nivel global.
OCDE are sediul la Paris și este continuatoarea fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică, creată după al Doilea Război Mondial pentru a gestiona Planul Marshall. Astăzi, organizația funcționează ca un for interguvernamental axat pe politici publice, creștere economică, prosperitate și dezvoltare sustenabilă.
Pentru România, intrarea în acest cadru ar putea avea și o valoare simbolică: ar marca trecerea de la statutul de țară care urmărește standarde la statutul de stat care le poate influența. Dar, dincolo de simbol, adevărata probă va fi una internă: dacă reformele cerute de proces vor produce o administrație mai coerentă și mai credibilă, nu doar o bifă diplomatică.
În acest sens, OCDE pare mai puțin o destinație și mai mult un examen de maturitate instituțională. Iar faptul că România se află acum, potrivit propriilor oficiali, în fruntea plutonului de candidați spune ceva important despre ritmul reformelor, dar și despre așteptările care vin odată cu ele.
