În tot mai multe comunități rurale din România și Republica Moldova, copiii pasionați de tehnologie pot participa gratuit la ateliere de robotică. Programul, lansat în 2017 ca proiect pilot, s-a extins treptat până la 200 de comunități și a ajuns într-un punct în care interesul depășește deja capacitatea de înscriere, existând liste de așteptare, potrivit TVRInfo.ro.
Robotică gratuită în sate, acolo unde accesul la tehnologie rămâne inegal
Dincolo de componenta educațională, inițiativa spune ceva important despre felul în care se schimbă accesul la competențe digitale. Pentru mulți copii din mediul rural, biblioteca locală nu mai este doar un loc de lectură, ci un spațiu în care pot vedea, atinge și înțelege tehnologia prin exercițiu direct. Într-o țară în care statisticile arată că România se află pe ultimul loc în Europa la alfabetizare digitală, astfel de programe capătă o miză care depășește simpla activitate extracurriculară.
Ce învață copiii la ateliere
La aceste întâlniri, participanții lucrează împreună, experimentează și caută soluții creative pentru problemele lor sau ale comunității. Unii spun că își doresc să devină IT-iști sau programatori, iar alții povestesc că au învățat lucrul în echipă, noțiuni de informatică și cum să codeze roboți.
Proiectele dezvoltate de copii sunt variate și au, în multe cazuri, o legătură directă cu viața de la țară. Printre exemplele menționate se numără un senzor de umiditate în sol, o fermă inteligentă, o aplicație pentru turiști și un dispozitiv care îi ajută pe oamenii de la țară să hrănească păsările. Aceste idei arată că tehnologia poate fi înțeleasă nu ca un domeniu abstract, ci ca un instrument care rezolvă probleme concrete.
Bibliotecarii, profesorii și voluntarii, în prima linie
Programul funcționează în unele comunități încă din 2017, iar rolul bibliotecarilor este central. Ei sunt, alături de specialiști IT, profesori și voluntari, cei care îi ghidează pe copii în lumea inteligenței artificiale, a roboticii și a aplicațiilor.
Camelia Crișan, CEO al Fundației Progress, a spus că proiectul Code Kids funcționează în bibliotecă din 2017 și că, de atunci, sunt organizate anual grupe de începători și avansați pentru a răspunde nevoilor comunității. La rândul ei, Anișoara Bocai, bibliotecar la Biblioteca Comunală din Vladimir, a atras atenția că în ultimii ani multe biblioteci publice din România s-au închis, dar a subliniat că mai există în jur de 1.000 de biblioteci publice deschise, ceea ce lasă loc pentru extindere. Ea a spus și că, din acest an, colaborarea cu bibliotecile școlare a devenit mai sistematică.
De ce contează mai mult decât pare
Mesajul transmis de acest program este simplu, dar important: dacă tehnologia nu ajunge la copii în mod organizat, diferențele dintre mediul urban și cel rural riscă să se adâncească. Într-un context în care autoritățile vorbesc tot mai des despre nevoia de contact cu noile tehnologii și de spațiu pentru experimentare, astfel de ateliere oferă exact acel tip de început care poate schimba traiectorii educaționale.
Irinel Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a spus că școala ar trebui să creeze mai mult spațiu și timp pentru experimentare și pentru contactul cu noile tehnologii și că instituția pe care o conduce este deschisă să fie parteneră, dacă este nevoie. Declarația vine într-un moment în care alfabetizarea digitală nu mai este doar o competență utilă, ci una tot mai apropiată de condiția de bază pentru participarea la economia și societatea actuală.
Faptul că un program pornit ca pilot a ajuns la 200 de comunități arată că există cerere reală, dar și un gol pe care școala și infrastructura publică nu îl acoperă încă suficient. În multe sate, biblioteca devine astfel un laborator discret al viitorului: un loc în care copiii nu doar consumă tehnologie, ci învață să o înțeleagă, să o construiască și să o folosească în folosul comunității.
Pe termen lung, miza nu este doar formarea unor viitori programatori, ci crearea unei generații care nu privește tehnologia ca pe ceva îndepărtat sau inaccesibil. Într-o societate în care decalajele digitale se traduc rapid în decalaje de oportunitate, astfel de programe pot conta mai mult decât sugerează dimensiunea lor locală.
