Bullyingul în școli poate afecta siguranța și echilibrul emoțional al elevilor, iar legislația din România stabilește proceduri pentru raportarea și gestionarea agresiunilor. Părinții ai căror copii sunt supuși în mod repetat umilințelor, amenințărilor sau violenței pot solicita intervenția conducerii unității de învățământ.
Dacă școala nu adoptă măsurile necesare, aceștia se pot adresa inspectoratului școlar sau instituțiilor de protecție a copilului. În situațiile grave, pot fi sesizate direct Poliția și serviciile de urgență.
Cum se raportează bullyingul în școli și ce informații trebuie să conțină sesizarea
Bullyingul în școli este reglementat prin proceduri care stabilesc responsabilitățile personalului didactic și ale conducerii unităților de învățământ în identificarea, raportarea și gestionarea comportamentelor agresive. Ordinul nr. 6.235/2023 aprobă procedura privind managementul cazurilor de violență în mediul școlar și stabilește modul în care trebuie tratate incidentele semnalate.
Bullyingul reprezintă un comportament agresiv intenționat și repetat, manifestat în condițiile unui dezechilibru de putere între copiii implicați. Acesta poate include intimidări, umilințe și alte acțiuni care determină apariția unui mediu ostil pentru victimă.
Elevii care se confruntă cu asemenea situații pot solicita sprijinul oricărui angajat al școlii în care au încredere, fără obligația de a discuta inițial cu profesorul diriginte. Incidentele pot fi comunicate verbal sau în scris, iar părinții au posibilitatea să înainteze o sesizare distinctă conducerii instituției.
Pentru documentarea cazului și verificarea măsurilor adoptate ulterior, reclamația ar trebui formulată în scris și înregistrată oficial. Sesizarea poate include următoarele informații:
- Data și locul producerii fiecărui incident;
- Prezentarea faptelor și a comportamentelor agresive reclamate;
- Identitatea persoanelor implicate și a eventualilor martori;
- Mesaje, fotografii, capturi de ecran și alte materiale care pot susține reclamația;
- Sesizările anterioare și răspunsurile comunicate de școală;
- Măsurile solicitate pentru protejarea elevului și împiedicarea repetării agresiunilor.
Părinții pot solicita confirmarea înregistrării reclamației și comunicarea unui răspuns scris privind gestionarea situației. Analizarea faptelor reclamate intră în responsabilitatea instituției, fără ca familia să fie obligată să stabilească în prealabil încadrarea juridică a incidentelor.
Reglementările permit și raportarea anonimă a faptelor de violență, inclusiv prin mecanismele asociate Ordinului nr. 4.200/2025. Totuși, transmiterea unei reclamații asumate și înregistrate oficial facilitează verificarea etapelor parcurse și a răspunsurilor oferite de conducerea școlii.
Ce obligații au profesorii și conducerea școlii atunci când un elev este agresat
Unitățile de învățământ au obligația să intervină în cazurile de bullying și să adopte măsuri pentru protejarea elevilor, inclusiv atunci când agresiunile sunt în desfășurare. Personalul școlii trebuie să oprească actele de violență, să îndepărteze pericolul și să separe copiii implicați. Dacă incidentul provoacă o urgență medicală, trebuie solicitată asistență de specialitate, inclusiv prin apelarea numărului 112, atunci când împrejurările o impun.
Procedura impune și respectarea unor reguli privind discuțiile cu elevul afectat. Copilul trebuie ascultat într-un cadru calm, fără acuzații, intimidări sau comportamente umilitoare. Pentru a evita revictimizarea, personalul trebuie să limiteze intervievarea repetată a victimei.
Fiecare situație raportată trebuie documentată și gestionată conform procedurilor aplicabile. Totodată, școala trebuie să asigure confidențialitatea informațiilor și protejarea identității persoanelor implicate, astfel încât datele despre incident să nu ajungă la persoane fără atribuții în soluționarea cazului.
Familiile elevilor agresați pot solicita măsuri suplimentare de siguranță, adaptate împrejurărilor în care s-au produs incidentele. Printre acestea se află intensificarea supravegherii în spațiile în care au fost semnalate agresiunile și reducerea situațiilor de contact care ar putea expune copilul unor noi pericole.
Procedura permite și acordarea unor forme de sprijin, inclusiv consiliere individuală sau de grup și recomandarea unei intervenții psihologice, dacă aceasta este necesară. La cererea părinților, poate fi analizată inclusiv mutarea elevului agresat într-o altă clasă, cu respectarea condițiilor legale. Transferul victimei nu elimină însă obligația școlii de a cerceta incidentele și de a aplica măsurile corespunzătoare.
Când trebuie anunțate DGASPC, Poliția și serviciile de urgență în cazurile de bullying
Sesizarea autorităților competente depinde de gravitatea faptelor, de frecvența agresiunilor și de efectele acestora asupra copilului. Procedura privind violența școlară stabilește criterii pentru diferențierea incidentelor și pentru identificarea situațiilor care necesită intervenția altor instituții.
Unul dintre criteriile prevăzute pentru încadrarea unui caz ca formă gravă îl reprezintă repetarea actelor de violență de mai mult de trei ori într-o lună. Cu toate acestea, gravitatea nu este determinată exclusiv de numărul incidentelor. O singură agresiune poate necesita intervenție urgentă dacă implică vătămări, amenințări serioase sau alte circumstanțe care afectează siguranța elevului.
În cazurile grave care implică minori, directorul unității de învățământ trebuie să sesizeze de urgență serviciul 119 și să informeze inspectoratul școlar, potrivit procedurii. Dacă există indicii privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, trebuie anunțată Poliția.
Părinții nu sunt obligați să aștepte finalizarea verificărilor interne ale școlii pentru a solicita intervenția instituțiilor de protecție a copilului. Aceștia pot apela direct numărul 119, destinat raportării situațiilor de abuz, neglijare și violență asupra minorilor. În cazul unui pericol imediat pentru viața, sănătatea sau integritatea copilului, trebuie apelat serviciul 112.
Reglementările fac însă distincție între bullying și conflictele obișnuite dintre elevi. O dispută izolată între copii aflați în poziții comparabile nu reprezintă automat bullying, deoarece nu întrunește neapărat condițiile privind repetarea comportamentului și dezechilibrul de putere. Chiar și în asemenea situații, personalul școlii trebuie să evalueze incidentul și să intervină în raport cu natura și gravitatea faptelor.
Unde pot depune părinții reclamații dacă școala ignoră agresiunile
Părinții care constată că unitatea de învățământ nu analizează sesizarea, minimalizează incidentele sau nu adoptă măsuri pentru siguranța copilului pot reclama situația inspectoratului școlar județean. Pentru unitățile de învățământ din Capitală, sesizarea poate fi transmisă Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
Reclamația adresată inspectoratului trebuie să prezinte faptele semnalate și acțiunile întreprinse anterior pentru soluționarea problemei. Documentul poate fi însoțit de copia sesizării depuse la școală, dovada înregistrării sau transmiterii acesteia, eventualele răspunsuri primite și materialele care susțin afirmațiile părintelui.
Prin această reclamație poate fi solicitată verificarea respectării obligațiilor stabilite prin Ordinul nr. 6.235/2023 și prin celelalte reglementări aplicabile. Dacă personalul unității de învățământ nu respectă procedurile obligatorii, faptele pot constitui abateri disciplinare.
În situația în care școala refuză să înregistreze reclamația, părintele o poate expedia prin e-mail, la adresa oficială a instituției, sau prin poștă, cu confirmare de primire. Dovada transmiterii trebuie păstrată pentru a putea demonstra efectuarea demersului și data la care instituția a fost sesizată.
Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor stabilește că instituțiile publice trebuie să transmită un răspuns în cel mult 30 de zile de la înregistrarea reclamației. Dacă verificările necesită o cercetare mai amănunțită, termenul poate fi prelungit cu maximum 15 zile, cu informarea prealabilă a petentului.
Termenele administrative pentru soluționarea petițiilor nu suspendă obligația de a interveni în situațiile care necesită protecție imediată. Dacă agresiunile continuă sau există riscuri pentru siguranța elevului, familia poate sesiza autoritățile competente înainte de expirarea perioadei în care școala trebuie să comunice răspunsul.
Ce măsuri pot solicita părinții pentru protejarea copiilor agresați
Protejarea copiilor care sunt victime ale bullyingului presupune identificarea incidentelor, păstrarea dovezilor și solicitarea intervenției instituțiilor responsabile. Părinții pot documenta relatările elevului, pot transmite informațiile către conducerea școlii și pot cere măsuri pentru oprirea agresiunilor și prevenirea repetării acestora.
Atunci când unitatea de învățământ nu gestionează corespunzător situația, familia poate sesiza inspectoratul școlar și instituțiile de protecție a copilului, în funcție de natura faptelor. În cazurile grave sau în cele care implică un pericol imediat, autoritățile competente pot fi contactate fără a aștepta încheierea procedurilor interne ale școlii.
Măsurile solicitate trebuie să urmărească protejarea elevului, prevenirea unor noi incidente și menținerea unui mediu educațional sigur. Responsabilitatea pentru oprirea agresiunilor și gestionarea cazurilor revine adulților și instituțiilor competente, fără ca elevul agresat să fie pus în situația de a rezolva singur problema.
