Examenul național de Bacalaureat 2026 începe luni, 8 iunie, cu probele de evaluare a competențelor, prima etapă a sesiunii iunie-iulie. Potrivit Mediafax și calendarului aprobat de Ministerul Educației, această secvență a examenului se desfășoară până pe 17 iunie și include testări pentru comunicarea în limba română, limba maternă, o limbă de circulație internațională și competențele digitale.
În prima sesiune sunt așteptați peste 130.000 de candidați, absolvenți ai promoției curente și din seriile anterioare, inclusiv cei care susțin doar probele nepromovate anterior.
Debutul examenului: primele probe sunt cele de competențe
În logica Bacalaureatului, probele de competențe nu sunt o formalitate secundară, ci o verificare a unor abilități considerate esențiale: exprimarea orală, înțelegerea și folosirea informației în contexte practice, dar și utilizarea tehnologiei în mod responsabil. Tocmai de aceea, susținerea lor este o condiție obligatorie pentru promovarea examenului.
Calendarul probelor de competențe
Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, ordinea probelor este următoarea: 8-10 iunie, evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, proba A; 10-11 iunie, evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, proba B; 11-12 iunie, evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională, proba C; 15-17 iunie, evaluarea competențelor digitale, proba D.
După această etapă, examenul continuă cu probele scrise. Prima este programată pe 29 iunie, la Limba și literatura română. Urmează pe 30 iunie proba obligatorie a profilului, pe 2 iulie proba la alegere a profilului și specializării, iar pe 3 iulie proba scrisă la Limba și literatura maternă pentru elevii din minoritățile naționale. Rezultatele inițiale la scris vor fi afișate pe 7 iulie, iar rezultatele finale, după contestații, pe 13 iulie.
Cum se desfășoară evaluarea
La intrarea în sala de examen, candidații trebuie să prezinte un act de identitate valabil, fie carte de identitate, fie pașaport. Ministerul Educației precizează că sunt interzise materialele ajutătoare și dispozitivele electronice, inclusiv telefoanele mobile, iar în regulamentele de examen sunt menționate și ghiozdanele, rucsacurile, sacoșele, poșetele sau alte obiecte similare, care trebuie lăsate în spațiile special amenajate de comisie.
Evaluarea competențelor lingvistice pentru limba română, limba maternă și limba modernă, precum și a competențelor digitale, se realizează de regulă de doi profesori examinatori: cadrul didactic care a predat disciplina la clasă și un alt profesor de aceeași specialitate din unitatea de învățământ. Dacă această formulă nu poate fi respectată sau există incompatibilități, examinatori pot fi desemnați din alte școli.
Rezultatele nu sunt exprimate prin note și nici prin calificative de tip „admis” sau „respins”. În schimb, fiecare candidat primește un nivel de competență stabilit în raport cu grilele naționale sau europene, inclusiv pentru proba digitală. Ministerul arată că rezultatul poate fi echivalat pentru elevii care dețin certificări internaționale recunoscute, precum ECDL sau ICDL.
Ce se cere la fiecare probă
La proba A, elevii extrag un bilet care conține două texte, unul literar și unul nonliterar, împreună cu cerințe de analiză. După aproximativ 15 minute de pregătire, candidatul susține prezentarea în fața comisiei și răspunde întrebărilor profesorilor examinatori. Proba B are o structură asemănătoare, dar este adaptată limbii materne studiate, pentru elevii care susțin examenul în această formă.
La proba C, dedicată unei limbi de circulație internațională, testarea include înțelegerea mesajului oral pe baza unei înregistrări audio, exerciții de vocabular și gramatică, precum și o probă orală care presupune monolog, citirea unui text și conversație cu profesorii evaluatori. Proba D, cea digitală, se desfășoară pe calculator și include exerciții privind utilizarea sistemului de calcul, redactarea documentelor, programele de calcul tabelar, navigarea online și folosirea corespondenței electronice.
Reguli stricte și supraveghere permanentă
Ministerul Educației avertizează că probele sunt monitorizate și înregistrate audio-video. Sunt interzise comunicarea între candidați sau cu exteriorul, copierea, transmiterea de materiale care permit copiatul și schimbul de foi, ciorne ori notițe. De asemenea, candidații nu au voie să aibă asupra lor telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT sau alte mijloace electronice de calcul ori comunicare care permit conectarea la internet sau la rețele de socializare.
Încălcarea regulilor poate duce la eliminarea din examen, indiferent dacă obiectele interzise au fost folosite sau nu și indiferent de modul în care au ajuns în posesia candidatului. În plus, dacă un elev refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probe, situația este tratată ca nesusținere a probei respective.
De ce contează această etapă
Deși atenția publică se mută adesea spre probele scrise, începutul Bacalaureatului este decis chiar în aceste zile. Pentru elevi, probele de competențe înseamnă nu doar o verificare administrativă, ci și un test al felului în care au fost pregătiți să comunice, să argumenteze și să folosească instrumente digitale într-un cadru controlat. Pentru sistemul educațional, ele rămân o măsură a unei schimbări mai largi: accentul nu mai cade exclusiv pe memorare, ci și pe aplicarea practică a cunoștințelor.
Într-un an în care peste 130.000 de candidați intră în examen, miza este una familiară, dar mereu apăsătoare: Bacalaureatul rămâne poarta de trecere dintre liceu și următoarea etapă, fie ea universitară sau profesională. Iar pentru mulți elevi, primele zile ale lunii iunie sunt momentul în care emoția examenului devine, oficial, realitate.
