Săptămâna Mare reprezintă perioada cuprinsă între Duminica Floriilor şi până în Sâmbăta Mare şi are rolul de a pregăti credincioşii pentru Învierea Mântuitorului.
I se mai spune Săptămâna Patimilor şi este cea mai aspră săptămână a Postului Sfintelor Paşti, amintind de patimile lui Iisus Hristos din aceste zile. Ea se adaugă celor 40 de zile propriu-zise de post, încheind perioada de pregătire sufletească şi trupească pentru întâmpinarea celei mai mari sărbători creştine.
Postul se înăspreşte, iar cei care nu au putut să-l ţină până atunci, se străduiesc ca, cel puţin în această săptămână, să-l respecte.
Această săptămână face parte dintr-o perioadă însemnată a anului bisericesc, aceea a Triodului, care cuprinde zilele pregătitoare Postului Sfintelor Paşti, Postul Sfintelor Paşti şi Săptămâna Patimilor, o vreme de pocăinţă şi de îndreptare duhovnicească.
Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare
În Săptămâna Mare, credincioşii se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului. În Maramureş, oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru şi în albastru închis. De altfel, în Bihor şi în Maramureş, i se mai spune chiar Săptămâna Neagră, potrivit site-ului crestinortodox.ro.
Mulţi credincioşi încearcă să ţină post negru în unele din aceste zile, având credinţa că Dumnezeu îi fereşte de boli, le dă sănătate şi îi ajută pentru tot restul anului. În Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să fie împăcaţi cu toată lumea, să ierte şi să-şi ceară iertare.
Pregătirile din aceste zile cuprind, totodată, şi o serie de tradiţii şi de obiceiuri populare. Acum se face curăţenie generală în gospodărie, muncile la câmp fiind permise doar până miercuri, de joi bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine.
Specifică pentru această săptămână este slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumuseţe, care evidenţiază momentele dramatice legate de patimile şi de Jertfa lui Hristos, săvârşite în fiecare seară, din Duminica Floriilor şi până în Vinerea Mare.
Lunea Mare
În prima zi din săptămână, gospodinele trebuie să facă în casă și gospodărie curățenie generală. Este ziua în care se aerisește toată casa. De asemenea, se mătură curtea, se spală ferestrele și rufele, astfel încât întreaga gospodările să fie pregătită de sărbătoare.
Marțea Mare
Se spune că pentru a avea parte de sănătate, credincioșii ar trebui să se spele „ritualic”, obicei prin care se crede că toate bolile vor fi ținute la distanță.
Miercurea Mare
Este ultima zi în care se mai poate face curat în gospodărie. Tradiția spune că gospodinele trebuie să termine rapid treaba, pentru că vine Joia Mare, ziua în care încep pregătirile culinare.
La fel ca în orice altă zi din Săptămâna Mare, credincioșii trebuie să fie mai buni, mai iertători, nu au voie să spună vorbe rele sau să se certe.
Joia Mare
În Joia Mare se vopsesc ouăle. Această zi este una dintre cele mai importante, pentru că în Joia Mare a avut loc Cina cea de Taină, ultima oară când Iisus Hristos a luat masa alături de ucenicii săi.
Tradiția spune că pasca, cozonacii, dar și alte bunătăți care trebuie preparate la cuptor se gătesc în Joia Mare. Tot în Joia Mare se vopsesc și ouăle. În Joia Mare se mai dau de pomană diferite alimente pentru sufletul celor adormiți.
Vinerea Mare
În Vinerea Mare se ține post și rugăciune. Sunt foarte multe persoane care țin post negru în această zi pentru a fi feriți de rele și de boli grave. În biserici nu se mai trag clopotele, iar în cazul în care o persoană este îngropată în Vinerea Mare, acest lucru se întâmplă doar cu bătaie de toacă.
Nu se spală rufe, nu se calcă, nu se coase și se spune că cei care fac aceste lucruri vor avea parte doar de rele.
Vinerea Mare este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce și este considerată cea mai tristă zi din istoria creștinismului.
În Vinerea Mare nu se coc cozonaci sau pască. Tradiția spune că cei care fac acest lucru riscă să se îmbolnăvească. În popor se spune că cei care coc în Vinerea Mare ard mâinile Maicii Domnului.
În Vinerea Mare există obiceiul de a „trece pe sub masă”. Mai exact, acest lucru simbolizează coborârea în mormânt alături de Iisus și învierea alături de El.