Un sondaj publicat miercuri și realizat de Radio Chișinău conturează o imagine nuanțată a opiniei publice din Republica Moldova. Potrivit datelor, 41% dintre respondenți se declară favorabili unirii cu România, în timp ce 49,7% spun că sunt împotrivă. Alte 9,3% dintre persoanele chestionate nu au știut ce să răspundă sau nu au oferit un răspuns.
O societate împărțită între direcții diferite
Cifrele sugerează că tema unirii rămâne una cu încărcătură simbolică puternică, dar fără un consens clar în societate. Diferența dintre tabere arată că subiectul continuă să fie tratat mai degrabă ca o opțiune identitară și geopolitică decât ca o simplă preferință electorală.
Încrederea în lideri și ecoul politic al sondajului
Același sondaj indică faptul că Maia Sandu este politicianul în care moldovenii au cea mai mare încredere. La întrebarea privind încrederea în politicienii din Republica Moldova, 30,5% dintre respondenți au nominalizat-o pe președinta țării. Pe locurile următoare apar Igor Dodon, cu 11,2%, Vasile Costiuc, cu 5,7%, Ion Ceban, cu 5%, și Renato Usatîi, cu 4,4%.
Rezultatul confirmă o realitate politică deja vizibilă în spațiul public de la Chișinău: încrederea personală în lideri nu se distribuie uniform, iar Maia Sandu rămâne figura dominantă într-un peisaj fragmentat. Pentru un electorat expus simultan la teme de securitate, reformă și identitate națională, acest tip de capital politic poate conta la fel de mult ca preferințele de partid.
Ce spun cifrele despre orientarea externă a țării
Sondajul mai arată că 53% dintre respondenți susțin ieșirea Republicii Moldova din CSI, în timp ce 32% se opun. Restul de 14,8% nu au știut ce să răspundă sau nu au răspuns. În privința unei eventuale aderări la NATO, 33,6% s-au declarat favorabili, iar 54,5% au spus că sunt împotrivă. Alte 11,9% dintre persoanele chestionate nu au răspuns sau nu au știut ce să răspundă.
Împreună, aceste răspunsuri arată o societate în care opțiunile geopolitice nu merg în aceeași direcție. Susținerea pentru ieșirea din CSI este mai ridicată decât sprijinul pentru NATO, iar tema unirii cu România rămâne, la rândul ei, într-o zonă de polarizare. Dincolo de procente, sondajul sugerează că dezbaterea despre viitorul Republicii Moldova rămâne deschisă și puternic influențată de percepții de securitate, identitate și apartenență regională.
PAS, favorit clar în intenția de vot
Pe plan electoral, sondajul indică un avantaj net pentru Partidul Acțiune și Solidaritate. În scenariul unor alegeri parlamentare, PAS ar obține 47,1% dintre voturile respondenților deciși, ceea ce l-ar plasa pe primul loc cu o marjă confortabilă. PSRM ar fi creditat cu 18,7%, iar PPD Democrația acasă cu 9%. Partidul Nostru ar intra, de asemenea, în Parlament, fiind susținut de 5,8% dintre respondenți.
Aceste date, dacă se confirmă și în alte măsurători, ar sugera că actualul partid de guvernământ își păstrează un bazin electoral consistent. Totuși, sondajele surprind o fotografie de moment, nu un rezultat definitiv. Într-un climat politic volatil, diferența dintre intenție și votul final poate rămâne semnificativă.
Metodologie și limitele interpretării
Sondajul a fost realizat prin metodele CATI, în proporție de 80%, și CAPI, în proporție de 20%, pe un eșantion de 992 de chestionare în 332 de localități. Marja de eroare este de plus/minus 3,1%, iar datele au fost culese în perioada 14 mai 2026 – 24 mai 2026.
Ca orice sondaj, rezultatele trebuie citite cu prudență. Ele nu oferă certitudini politice, ci indicii despre starea de spirit a societății la un moment dat. Totuși, în cazul Republicii Moldova, aceste indicii sunt relevante: ele arată o țară în care opțiunile strategice, încrederea în lideri și preferințele electorale se intersectează într-un echilibru încă instabil.
În acest context, sprijinul de 41% pentru unirea cu România și poziția dominantă a Maiei Sandu în topul încrederii nu descriu doar un sondaj, ci și tensiunile mai largi ale unei societăți aflate între continuitate, reformă și redefinirea propriei direcții.
