Parlamentul iranian a aprobat, duminică, închiderea Strâmtorii Ormuz, ca răspuns în urma atacului american asupra instalaţiilor nucleare iraniene, dar decizia finală trebuie luată de Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, scrie Agerpres.
În aşteptarea acestei decizii, un parlamentar şi comandantul Corpului Gardienilor Revoluţiei, Esmail Kosarim, au declarat presei că „va fi făcut tot ceea ce este necesar” pentru a răspunde atacului american.
Parlamentul iranian a votat pentru închiderea strâmtorii Ormuz
Prin strâmtoarea Ormuz trece aproximativ 20% din petrolul exportat la nivel mondial, iar oprirea acestui flux ar conduce la o creştere a preţului petrolului. De la începutul bombardamentelor israeliene asupra Iranului, acesta s-a abţinut să lovească în interesele economice americane prin blocarea strâmtorii Ormuz, de teama unor represalii militare din partea SUA.
Odată cu atacul aerian al SUA din noaptea de sâmbătă spre duminică asupra instalaţiilor nucleare iraniene de la Fordo, Isfahan şi Natanz, la Teheran este acum luată în calcul o ripostă care să constea în perturbarea traficului petrolierelor care trec prin strâmtoare Ormuz.
Deși Iranul nu a închis niciodată complet Strâmtoarea Ormuz, a amenințat de mai multe ori că o va face, folosindu-se de acest lucru în negocierile din perioadele tensionate. În 2012, a amenințat blocarea strâmtorii drept răspuns la sancțiunile occidentale, dar nu a acționat efectiv.
O blocare ar duce la scumpirea energiei, majorarea asigurărilor și costurilor de transport, ceea ce ar impulsiona inflația globală – din SUA până în Japonia.
Istoria arată că oprirea fluxului de petrol din Golf este mai ușor de amenințat decât de realizat. În 1951, Marea Britanie a încercat să blocheze exporturile din rafinăria iraniană Abadan, după naționalizarea industriei petroliere de către premierul Mossadegh.
