Marina SUA a anunțat că viitoarele sale nave de luptă din clasa Trump vor fi propulsate nuclear, potrivit noului plan anual de construcții navale publicat marți. Decizia marchează o schimbare majoră față de poziția exprimată public cu doar patru săptămâni în urmă de fostul secretar al Marinei, John Phelan, care spusese că o astfel de variantă este „puțin probabilă”.
Publicația The War Zone notează că documentul oficial folosește și denumirea BBGN pentru aceste nave, adică nave de luptă cu rachete ghidate și propulsie nucleară. USNI News a fost prima publicație care a relatat despre această evoluție.
O schimbare cu efecte asupra costurilor și designului
Propulsia nucleară oferă rază de acțiune practic nelimitată și o capacitate mai mare de generare a energiei la bord, dar vine și cu costuri și complexitate suplimentare în proiectare, operare și întreținere. Marina spune că noua clasă este gândită pentru a aduce „o creștere semnificativă a puterii de luptă”, prin anduranță mai mare, viteză sporită și integrarea de sisteme de armament avansate.
Planul de construcții navale prevede achiziția a 15 nave din clasa Trump, cu livrări eșalonate între anul fiscal 2028 și 2055. Două dintre ele ar urma să fie comandate consecutiv în anii fiscali 2030 și 2031. Estimarea inițială oficială indică un cost de 17 miliarde de dolari pentru fiecare navă, mai mult decât prețul proiectat pentru următoarele trei portavioane din clasa Ford, evaluate la aproximativ 13-15 miliarde de dolari bucata.
Ce ar urma să transporte noile nave
Potrivit planului, navele ar urma să poată lansa o combinație de rachete nucleare și convenționale, inclusiv variante hipersonice, din lansatoare verticale de mari dimensiuni. Fiecare navă ar urma să fie echipată și cu un tun electromagnetic, două tunuri navale clasice de 5 inci, arme cu energie dirijată cu laser și alte sisteme pentru apărare apropiată.
Documentul mai spune că puterea electrică sporită ar permite folosirea de instrumente de război electronic și lasere de mare putere, reducând dependența de muniții scumpe, de unică folosință. Marina afirmă și că spațiul intern ar permite îmbarcarea unui stat major de comandă, astfel încât nava să poată funcționa ca platformă de comandă și control pentru un grup de luptă de suprafață, pentru sprijin integrat al unui grup de portavioane sau în mod autonom.
Serviciul a indicat anterior că navele vor avea un deplasament de aproximativ 35.000 de tone, o lungime de 840-880 de picioare, o lățime de 105-115 picioare și o viteză maximă de peste 30 de noduri.
De la „puțin probabil” la propulsie nucleară
Schimbarea vine după ce, în aprilie, Phelan spunea reporterilor că o variantă nucleară „ar putea” exista, dar este „puțin probabilă”, invocând compromisurile necesare pentru a grăbi intrarea în serviciu a navei. În aceeași perioadă, șeful operațiunilor navale, amiralul Daryl Caudle, a spus că propulsia nucleară ar fi „logică” pentru o navă mare de acest tip, dar ar împinge programul într-un interval care nu mai corespundea nevoii operaționale de viteză.
Phelan a fost înlocuit brusc a doua zi, iar The New York Times a relatat ulterior, citând surse anonime, că plecarea sa a fost legată de divergențe cu președintele Donald Trump privind programul noilor nave de luptă. Trump a spus la rândul său că Phelan a avut „conflicte” cu alte persoane, în principal pe tema construirii și achiziției de nave noi.
Presiune pe șantierele navale americane
Decizia de a merge pe propulsie nucleară apare într-un moment în care șantierele navale americane sunt deja sub presiune. Newport News Shipbuilding, divizie a Huntington Ingalls Industries, este singurul șantier din SUA care construiește în prezent nave de suprafață cu propulsie nucleară, și anume portavioanele din clasa Ford. Programul a fost afectat și el de întârzieri și creșteri de costuri.
În paralel, aceleași capacități industriale sunt solicitate și de programele de submarine nucleare, inclusiv clasa Columbia și livrările de submarine Virginia către Australia în cadrul acordului AUKUS. Marina spune însă că noul program al navelor de luptă va folosi proiectare digitală, producție modulară și instrumente de proiectare asistate de inteligență artificială pentru a reduce riscurile de cost și calendar.
Potrivit planului, prima navă ar urma să se numească USS Defiant și să fie comandată în anul fiscal 2028, cu intrare în serviciu estimată pentru anul fiscal 2036. Asta înseamnă că programul va depăși actuala administrație prezidențială, iar amploarea lui ar putea fi modificată ulterior. Deocamdată însă, Marina SUA a stabilit că viitoarele nave de luptă din clasa Trump vor fi alimentate de reactoare nucleare.























