Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, spune că economia mondială a rezistat mai bine decât se estima șocului energetic provocat de războiul din Iran și de blocarea Strâmtorii Ormuz. Mesajul transmis înaintea reuniunii responsabililor financiari din G20 este însă departe de a fi unul liniștitor: pericolul nu a trecut, iar o nouă creștere a prețului petrolului ar putea reaprinde inflația și ar complica din nou deciziile băncilor centrale.
Economia globală a trecut mai bine de primul șoc, dar riscurile rămân
Potrivit declarațiilor făcute de Georgieva, riscurile pentru economia globală sunt mai echilibrate decât în aprilie, dar continuă să fie orientate în jos. FMI vede în continuare presiuni venite din datoria publică ridicată, din inflația persistentă și din tensiunile comerciale, la care se adaugă posibilitatea ca băncile centrale să fie nevoite să păstreze o politică monetară strictă pentru a ține prețurile sub control.
De ce nu s-a transformat șocul energetic într-o criză mai adâncă
Georgieva a spus că economia mondială a depășit până acum mai bine decât se temea FMI efectele închiderii Strâmtorii Ormuz. Explicația, în lectura instituției, ține de mai mulți factori care au amortizat lovitura: folosirea rezervelor de petrol și gaze de către multe state, creșterea aprovizionării cu energie din afara Golfului, cererea mai mică de energie, extinderea capacității de producție din surse regenerabile și revenirea la cărbune în unele locuri.
Acest tablou arată cât de fragilă rămâne, totuși, arhitectura energetică globală. O piață care a reușit să absoarbă un șoc major nu este neapărat o piață vindecată. În practică, ea poate funcționa încă sub tensiune, cu rezerve mai mici de răbdare și cu o sensibilitate ridicată la orice nouă perturbare a ofertei.
Inflația, datoria și politica monetară revin în prim-plan
Mesajul cel mai apăsat al șefei FMI a fost avertismentul că „șocul energetic nu s-a terminat”. Dacă petrolul se scumpește din nou, a spus Georgieva, inflația ar putea urca iar, iar băncile centrale ar putea fi obligate să mențină o poziție restrictivă. Într-un astfel de scenariu, efectele s-ar transmite mai departe către costul serviciului datoriei și către activitatea economică.
Este un lanț de presiune pe care multe economii îl cunosc deja: energie mai scumpă, prețuri mai mari în economie, dobânzi menținute sus mai mult timp și, în final, spațiu bugetar tot mai îngust. De aceea, Georgieva a cerut statelor să își rezolve problemele fiscale și să prezinte planuri credibile pentru ca datoria și deficitele să rămână pe o traiectorie sustenabilă.
AI susține creșterea, dar nu poate compensa toate vulnerabilitățile
În briefingul susținut înaintea reuniunii G20 de la Asheville, Carolina de Nord, Georgieva a descris și o altă forță care lucrează în sens opus șocului energetic: boom-ul investițiilor în inteligență artificială. Potrivit ei, investițiile din SUA mențin profiturile companiilor și cheltuielile de consum la un nivel solid, iar alte țări își accelerează construcția de centre de date și achizițiile de hardware AI.
FMI vede astfel o economie globală prinsă între două impulsuri contrare: pe de o parte, costul energiei și presiunile fiscale; pe de altă parte, investițiile tehnologice care susțin activitatea economică. Această combinație explică de ce tabloul global nu este nici clar recesiv, nici confortabil. Creșterea rezistă, dar reziliența ei depinde de factori care pot fi repede modificați.
Ce urmează pentru FMI și pentru guverne
FMI nu a venit cu noi previziuni în acest briefing. Instituția și-a redus deja în iulie estimarea pentru creșterea economiei mondiale în 2026 la 3% și a avertizat atunci asupra unor riscuri suplimentare generate de războiul din Orientul Mijlociu, fragmentarea comerțului și incertitudinile legate de AI. Următoarea actualizare a prognozelor este așteptată la mijlocul lunii octombrie, la reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok.
Georgieva a mai spus că băncile centrale trebuie să rămână concentrate pe mandatul lor de stabilitate a prețurilor, în ciuda temerilor că o politică monetară prea strictă ar putea frâna creșterea. A cerut și abordarea „dezechilibrelor globale excesive” care alimentează tensiunile comerciale, fără a numi o țară anume. În același timp, a reluat ideea că o economie mai echilibrată este o economie globală mai puternică, într-o lume care devine tot mai fragmentată.
În esență, avertismentul FMI este unul de prudență: economia globală a trecut de primul val al șocului energetic, dar nu a ieșit din zona de risc. Pentru guverne, mesajul este că reziliența de moment nu înlocuiește reformele fiscale, iar pentru piețe, că prețul petrolului rămâne un indicator care poate schimba rapid tonul întregii economii mondiale.
