Președintele american Donald Trump a semnat decrete privind informatica cuantică, inclusiv unul care urmărește lansarea, până în 2028, a unui prim computer cuantic ce ar putea fi folosit în cercetarea științifică de către guvernul SUA, potrivit AFP. Casa Albă spune că obiectivul este „fezabil până în 2028”, iar planul ar urma să fie realizat în colaborare cu sectorul privat.
Măsura vine într-un moment în care Statele Unite încearcă să-și consolideze poziția într-un domeniu considerat strategic, dar încă aflat într-o etapă tehnologică dificilă. Computerele cuantice există deja, însă nivelul de eroare rămâne prea ridicat pentru utilizare la scară largă în cercetare, au explicat oficialii citați de AFP.
Ce urmărește decretul privind computerul cuantic
Potrivit Casei Albe, viitorul sistem ar urma să fie un model mai puțin avansat decât computerele cuantice comerciale promise de sectorul privat. Reprezentanții administrației au descris proiectul drept o etapă intermediară către sisteme mai mari și mai performante.
Departamentul Energiei urmează să stabilească cerințele pe care acest computer va trebui să le îndeplinească. Oficialii au precizat că echipamentul ar urma să fie instalat în facilități ale Departamentului Energiei sau într-un laborator guvernamental. Guvernul american nu a oferit nume de potențiali parteneri din industrie.
Decretul nu include finanțare suplimentară, a precizat un reprezentant al Casei Albe în conferința de presă telefonică de luni.
De ce contează pentru cercetare și industrie
Informatica cuantică folosește „biți cuantici” sau qubiți, care diferă de biții clasici prin faptul că pot lua mai multe stări și pot compara simultan mai multe posibilități. În teorie, această arhitectură ar putea deschide calea către algoritmi noi, molecule utile în sănătate sau materiale necunoscute.
În practică, însă, tehnologia rămâne limitată de erori și de dificultatea de a construi sisteme stabile. Tocmai de aceea, anunțul Casei Albe vorbește despre un obiectiv intermediar, nu despre un computer cuantic complet matur pentru uz general.
Al doilea decret: criptografia postcuantică
Al doilea decret semnat de Trump vizează criptografia postcuantică, o tehnologie menită să creeze algoritmi de codare care să reziste unei eventuale încercări de descifrare cu un computer cuantic. Administrația vrea să accelereze migrarea către această metodă până în 2031.
În acest cadru, Institutul Național american al Standardelor și Tehnologiei (NIST) a primit misiunea de a-și muta propriile sisteme către criptografie postcuantică până în 2027, pentru a deschide drumul și altor agenții publice, potrivit oficialului Casei Albe citat de AFP.
Mesajul politic al administrației este dublu: investiții în calculul cuantic și, în paralel, protejarea sistemelor informatice publice împotriva riscurilor pe care o viitoare generație de computere cuantice le-ar putea aduce securității digitale.
Pe termen scurt, anunțul marchează mai ales o direcție de politică industrială și de securitate tehnologică. Pe termen mediu, succesul va depinde de capacitatea guvernului american și a partenerilor privați de a transforma obiectivele din decret în infrastructură funcțională, fără finanțare suplimentară dedicată.
