Rusia a reluat, potrivit Centrului pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, o linie de comunicare prin care încearcă să prezinte incidentul cu drona din Galați drept o „provocare planificată de Ucraina” menită să „atragă NATO în război”. Informația a fost prezentată de RomaniaTV.net, care citează raportul CCD și relatarea Ukrinform. Centrul ucrainean a descris mesajul drept parte a unei campanii de manipulare informațională.
Rusia invocă o „provocare” după incidentul din Galați
În paralel, autoritățile române au transmis o poziție diferită, insistând că drona care a ajuns pe teritoriul României este de proveniență rusească. Ministerul Apărării Naționale a confirmat, potrivit aceleiași surse, că o dronă rusă a pătruns în spațiul aerian al României în timpul unui atac nocturn asupra infrastructurii portuare de frontieră a Ucrainei.
Poziția Bucureștiului: responsabilitatea rămâne la Rusia
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus la Digi24 că, în urma expertizei încheiate, este vorba „fără niciun fel de dubiu” despre o dronă de fabricație rusească. El a afirmat că, dacă în Federația Rusă există voci care contestă proveniența aparatului, acestea ar trebui să verifice seriile componentelor și fabrica în care a fost produsă drona.
Miruță a subliniat că, indiferent dacă drona a fost deviată sau nu, responsabilitatea revine Rusiei. „Deviată sau nedeviată, e responsabilitatea Rusiei”, a spus ministrul, explicând că o dronă încărcată cu explozibil nu ar fi trebuit să ajungă în spațiul aerian românesc.
Oficialul român a precizat că aparatul transporta aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, încărcătură care a explodat la impact. El a adăugat că discuția despre modul în care drona și-a schimbat traiectoria este, în opinia sa, secundară față de faptul că un astfel de aparat a ajuns pe teritoriul României.
Ce spune președintele Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a afirmat sâmbătă, într-un interviu pentru BBC, că nu există dubii privind proveniența rusească a dronei care a lovit blocul din Galați. Șeful statului a spus că aparatul era de tip GERAN2 și că a intrat în spațiul aerian românesc după un incident legat de un atac asupra portului ucrainean Reni, în zona Dunării.
Potrivit președintelui, drona făcea parte dintr-un atac mai amplu, iar una dintre drone ar fi fost deviată de apărarea ucraineană înainte de a intra pe teritoriul României. Nicușor Dan a spus că traiectoria de zbor este cunoscută și că aparatul făcea parte dintr-un grup de 43 de drone care au atacat portul Reni.
Radu Miruță nu a intrat în contradicție directă cu această explicație, dar a insistat că, în logica tratatelor internaționale, responsabilitatea pentru o dronă lansată din Rusia rămâne la partea care a pus-o în aer. El a spus că Armata Română nu îl contrazice pe președinte, ci doar subliniază că Rusia este responsabilă dacă un astfel de aparat ajunge în spațiul aerian al României.
Reacții și implicații regionale
Potrivit Centrului pentru Combaterea Dezinformării, încercările Moscovei de a muta vina nu schimbă faptul că Rusia este considerată principala amenințare la adresa securității și stabilității europene. Centrul a mai arătat că incursiunile regulate ale avioanelor și dronelor rusești în spațiul aerian al statelor europene sunt tratate ca o problemă de securitate regională.
În acest context, ambasadorul rus a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României în legătură cu atacul cu drone asupra unui bloc din Galați. Episodul a readus în discuție vulnerabilitatea spațiului aerian de la granița estică a NATO și ritmul în care România își consolidează apărarea antiaeriană.
Miruță a spus că România se află deja în etapa consultărilor prevăzute de Articolul 4 din Tratatul NATO și a explicat că mutarea unor sisteme de apărare antiaeriană nu se face rapid. El a adăugat că statul român a cerut temporar astfel de capabilități în februarie, dar că procedurile și disponibilitatea altor state limitează viteza cu care pot fi transferate.
Mesajul transmis de autoritățile române rămâne unul de prudență, dar și de fermitate: indiferent de traiectoria exactă a dronei, proveniența ei și responsabilitatea pentru lansare sunt atribuite Rusiei. Într-un dosar în care informațiile tehnice și cele politice se suprapun, Bucureștiul încearcă să mențină accentul pe un punct central: un aparat exploziv lansat din Rusia nu ar fi trebuit să ajungă în România.
