Se schimbă harta României. Guvernul vrea reorganizare teritorială: apar oraşe noi, dispar oraşe vechi. Bragadiru, Chiajna, Popeşti Leordeni şi Floreşti devin municipii. Pe de altă parte, alte localităţi, aproape 150, cad în rang de la oraş la comună.
Sunt localităţi care nu se mai încadrază în numărul de locuitori. Pentru oameni, se schimbă taxele. Proiectul Ministrului Dezvoltării ar putea fi inclus în Pachetul 3 de reforme.
Vatra Dornei, supranumită Perla Bucovinei, a fost declarată municipiu în anii 2000. Stațiunea are acum populaţie cât un oraş, puţin peste 12.000 de locuitori.
Primarul nici nu vrea să audă de o astfel de perspectivă
„Trebuie să se încheie un ciclu electoral să se întâmple lucrul asta, trebuie să țină cont și de un ciclu al banilor europeni. Vin inclusiv pe rangul localității”, spune Marius Rîpan, primar Vatra Dornei
Şi Orşova ar putea să-şi piardă statutului de municipiu. Aici, primarul vede altfel situaţia:
„Am intra într-o normalitate pentru că Orșova nu are ce să caute municipiu. Vom primi mai puțini bani”, spune Adrian Cican, primar Orşova.
„Nu sunt locuri de muncă, tineretul pleacă afară, salariile sunt mici, e o situație foarte proastă”, spun localnicii.
Din cele 3.228 de localităţi din România, 209 nu îndeplinesc nici acum criteriile de populaţie: 10.000 de locuitori pentru un oraş şi 40.000 pentru un municipiu. Ministrul Dezvoltării propune acum alte praguri: 7.000 de locuitori pentru oraş şi 25.000 pentru municipiu.
„Polonia și-a redus la un sfert și nr de județe și nr de localități. Noi n-am avea nevoie de mai mult de 10 județe și 100 UAT-uri”, spune Gabriel Biriş, expert fiscal.
45 de comune depăşesc 10.000 de locuitori
Floreşti şi Chiajna ar trebui să devină chiar municipii. În acte, populația Chiajnei a crescut în ultimele 3 decenii de la 7.000 la peste 40.000 de locuitori. În realitate, însă, autoritățile estimează 100.000 de oameni, mai mulți decât în Vaslui spre exemplu. Infrastructura este depășită, în comună nu este niciun spital, ci doar 3 policlinici, 3 școli și mai multe grădinițe.
„Eu nu știu cum o să devină municipiu pentru că sunt atâtea blocuri construite și sunt numai puțuri de apă fără canalizare. Nu e apă curentă. Ar fi nevoie de o piață, nu există în zona, școli cu siguranță”, spun localnicii.
Pentru a de deveni municipiu, Chiajna ar trebui să aibă judecătorie, tribunal, maternitate şi spital. Primarul propune, însă, comasarea comunei cu Capitala.
Proiectul va fi negociat în coaliţie, apoi adoptat în Guvern şi Parlament.
