Autoritățile au calculat care ar fi impactul actual al unui cutremur de magnitudinea celui care a avut loc în 1977, însă există și scenarii mai sumbre luate în calcul.
Ministerul Afacerilor Interne a elaborat „Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre 2024-2035” (SNRRD), document în care sunt menționate și două scenarii de privind eventualitatea unui cutremur de proporții în România, notează fanatik.ro.
Unul dintre scenarii este legat de repetarea unui cutremur de magnitudinea celui din 1977, iar al doilea este de-a dreptul catastrofal, fiind luată în calcul posibilitatea unui seism la nivelul maxim pe care experții îl cred posibil în zona seismică Vrancea.
Pagube enorme provocate de un cutremur major
Pe lângă măsurile care se impun a fi adoptate în următorul deceniu, proiectul Strategiei menționează și pagubele făcute de dezastrele de diverse feluri care au afectat România în ultimii 30 de ani.
O atenție deosebită a fost acordată pericolului de cutremur, în condițiile în care 14.000.000 de oameni, adică 67% din populație, trăiește în zone de hazard seismic moderat sau ridicat.
„Se estimează că 45% din infrastructurile esențiale (precum transport, energie, apă și servicii de comunicații) sunt expuse riscului seismic mediu sau ridicat. Se estimează că vulnerabilitatea economică la cutremure este semnificativă, deoarece aproximativ 60-75% din activele fixe, precum și 70-80% din PIB-ul României se află în zone cu hazard ridicat de cutremur”,
se spune în Strategie.
Seismul din 1977 a cauzat 1.578 de morți
În scenariul repetării unui cutremur precum cel din 4 martie 1977, cu o magnitudine de 7,2, consecințele ar fi catastrofale cu un număr de victime care ar putea varia între 700 și 4.500 de morți, în timp ce 250.000 de oameni ar rămâne fără case timp de mai multe luni sau chiar an.
Potrivit unei statistici făcute de asociația companiilor de asigurări, peste 80% din familiile afectate nu ar avea resursele necesare pentru reparații sau reconstrucție.
Astfel, din pagube directe de 7-11 miliarde de euro, 5 miliarde ar fi pierderi neasigurate. Pierderile economice totale, directe și indirecte, ar fi de numai puțin de 25 de miliarde de euro.
Seismul din 1977 a cauzat 1.578 de morți (1.424 în București) și 11.321 de răniți (7.598 în București), cu pierderi echivalate la 2,048 miliarde dolari. Atunci s-au prăbușit sau au fost grav deteriorate 156.000 de apartamente de locuit și peste 2.274 de școli și 459 de spitale au suferit deteriorări grave.
Scenariul cel mai negru: un seism cu 42.000 de morți
Însă există și un scenariu mult mai sumbru, bazat pe estimărilor seismologilor care susțin că zona de subducție Vrancea ar putea produce cutremure cu o magnitudinea de până la 8,1. Un asemenea seism ar reprezenta un adevărat cataclism pentru România.
SNRRD estimează că peste 35% din cele 8,5 milioane de unități locative din România au nevoie de reparații urgente, în timp ce o mare parte a clădirilor administrative au depășit durata de viață obișnuită a unei clădiri, anume de 50 de ani, și au nevoie de consolidare sau chiar înlocuire.
Mai mult, intervenția din primele momente de după un cutremur de mari proporții riscă să fie anemică întrucât printre cele mai afectate ar putea fi chiar instituții cu atribuții în acest sens. Sedii ale ISU, stații de salvare și pompieri, secții de poliție sau diverse centre de comandă funcționează în clădiri cu risc seismic ridicat astfel că tocmai salvatorii ar putea fi puși în situația de a cere ajutor.
