Partidele politice au continuat să ruleze sume foarte mari și în 2025, chiar dacă anul nu a mai atins nivelul excepțional din 2024, când subvențiile și rambursările electorale au depășit un miliard de lei. Concluzia centrală a raportului Expert Forum, Finanțarea partidelor politice în 2025 și nevoia urgentă de reformă, este că sistemul rămâne dominat de bani publici, împrumuturi și mecanisme de control insuficiente.
Bani publici mari, control slab și o piață politică tot mai dependentă de finanțări opace
Potrivit datelor colectate de EFOR din declarațiile fiscale disponibile până la 14 mai, formațiunile politice și organizațiile minorităților pentru care există date publice au avut venituri de aproximativ 705 milioane de lei, iar cheltuielile identificate au ajuns la 731 de milioane de lei. Din această sumă, partidele politice au declarat venituri de aproximativ 323 de milioane de lei, iar organizațiile minorităților naționale au avut venituri de circa 381 de milioane de lei.
Raportul arată astfel o piață politică în care finanțarea privată nu mai este principalul motor, iar statul rămâne sursa dominantă de bani pentru activitatea partidelor. În același timp, EFOR susține că regulile actuale nu oferă suficientă transparență asupra modului în care sunt alocate și cheltuite aceste sume.
Subvențiile, principala sursă de finanțare și un motiv de dependență față de stat
În 2025, opt partide au primit în total 232 de milioane de lei din subvenții: PSD a încasat 76,9 milioane de lei, AUR 45,5 milioane, PNL 41,9 milioane, USR 29,8 milioane, SOS România 19,8 milioane, POT 15,9 milioane, iar PMP și Forța Dreptei câte 1 milion de lei fiecare.
Partidele au cheltuit însă 244 de milioane de lei din subvenții, mai mult decât au primit în cursul anului, pentru că pot păstra banii nefolosiți de la un an la altul. PSD, USR și PMP au cheltuit peste sumele primite în 2025, în timp ce POT a folosit doar 54% din banii încasați, PNL 98%, AUR 88%, iar SOS România 85%.
EFOR consideră că nivelul subvențiilor este prea mare și că sistemul a creat o dependență a partidelor față de stat. Raportul critică și faptul că legea nu explică suficient cum se stabilește suma anuală alocată partidelor, iar regula nescrisă a fost ca bugetul să nu scadă față de anul anterior.
Aproape jumătate din bani, direcționați către presă și propagandă
Cea mai mare parte a cheltuielilor din subvenții a mers către presă și propagandă: 117 milioane de lei, adică 48% din totalul cheltuit. Urmează cheltuielile de personal, cu 27 de milioane de lei, investițiile în bunuri mobile și imobile, cu aproape 22 de milioane, activitățile politice, cu 13 milioane, și consultanța politică, cu 11 milioane de lei.
EFOR avertizează că această categorie de cheltuieli rămâne una dintre cele mai problematice, din cauza impactului asupra independenței mass-media și asupra formării agendei publice. Raportul spune că sumele foarte mari cheltuite pentru presă și propagandă ridică probleme legate de transparență și de influențarea spațiului public.
Organizația recomandă ca partidele să nu poată folosi mai mult de 30% din subvenții pentru contracte de presă și propagandă. În prezent, raportul notează că se știe cât s-a cheltuit, dar nu și cine a primit contractele, ceea ce limitează capacitatea publicului de a evalua traseul banilor publici.
Împrumuturile devin mai importante decât donațiile
Raportul mai arată că veniturile private reprezintă mai puțin de o treime din finanțarea partidelor, iar împrumuturile au devenit mult mai importante decât donațiile. În 2025, cotizațiile au însumat 40,6 milioane de lei, donațiile mari de la persoane fizice 6,6 milioane de lei, donațiile de la firme aproximativ 692.000 de lei, în timp ce împrumuturile au ajuns la 112 milioane de lei.
PSD a avut cele mai mari împrumuturi, de 83 de milioane de lei, urmat de AUR, cu 25,8 milioane de lei. EFOR avertizează că împrumutul poate funcționa nu doar ca finanțare temporară, ci și ca mecanism de construire a influenței politice. Raportul spune că, în practică, împrumuturile pot deveni instrumente pentru consolidarea unor relații de influență între finanțatori și partide.
Autorii consideră că termenul de returnare, de până la trei ani, este prea lung, mai ales în context electoral, și atrag atenția că legea permite inclusiv transformarea împrumuturilor în donații, în anumite limite.
Banii par să urmeze influența, nu ideologia
Una dintre concluziile cele mai sensibile ale raportului este că finanțările par mai puțin ideologice și mai degrabă legate de accesul la influență politică. EFOR notează că unii donatori care au finanțat PSD în 2024 s-au mutat în 2025 către AUR, iar persoane legate de PNL sau membri ai partidului au acordat împrumuturi către PSD.
Raportul descrie PSD ca modelul finanțării prin firme și persoane conectate la economie, administrație și contracte publice. AUR este prezentat ca modelul finanțării prin împrumuturi mari de la persoane fizice, aleși, candidați și antreprenori, cu o dependență accentuată de astfel de sume. Despre PNL, autorii spun că are un profil mai instituționalizat al finanțării, bazat pe candidați, lideri locali și aleși ai partidului, în timp ce USR apare cu finanțări mai reduse, provenite mai ales de la profesioniști și antreprenori.
EFOR mai spune că a identificat, ca și în anii anteriori, posibile cazuri în care donațiile sau împrumuturile nu se corelează clar cu datele din declarațiile de avere ori cu informațiile financiare raportate la Ministerul Finanțelor. Raportul menționează împrumuturi mari acordate de persoane fizice sau firme cu activitate economică redusă, pierderi, datorii mari ori înființare foarte recentă.
Printre exemplele citate se află Dumitru Spău și Valeriu Alexandru Târnăvetchi, fiecare cu câte un împrumut de 800.000 de lei. EFOR precizează că astfel de situații nu demonstrează automat nereguli, dar ar trebui verificate suplimentar de autorități, inclusiv în privința provenienței fondurilor și a eventualelor legături comerciale sau politice.
Controlul statului rămâne limitat, iar reforma este încă întârziată
Raportul arată că Autoritatea Electorală Permanentă verifică în principal actele depuse de partide, fără controale proactive privind sursa reală a fondurilor. EFOR recomandă o colaborare mai puternică între AEP, ANAF, ONPCSB și ANI, mai ales în contextul în care statul rambursează sute de milioane de lei pentru fiecare ciclu electoral.
Organizația avertizează și că modificările privind accesul la declarațiile de avere și interese ar putea afecta astfel de investigații în viitor. În raport apare și avertismentul că, în anii următori, astfel de analize ar putea deveni mult mai greu de realizat.
Documentul vine în contextul în care AEP a anunțat o reformă mai amplă a legislației privind partidele, campaniile electorale și funcționarea instituției. Totuși, EFOR susține că, după anularea alegerilor din 2024, decidenții nu au luat nicio măsură semnificativă pentru îmbunătățirea cadrului legal privind finanțarea politică.
Printre recomandările formulate se află reducerea subvențiilor, limitarea sumelor pentru presă și propagandă, publicarea beneficiarilor finali ai banilor publici, introducerea unei limite globale anuale pentru fiecare finanțator și reglementarea finanțării de către terți. Raportul cere și interzicerea finanțării partidelor politice prin criptomonede, precum și măsuri care să reducă riscurile de cumpărare a influenței politice.
În esență, raportul EFOR descrie un sistem în care banii publici rămân dominanți, iar traseul lor final este insuficient clar pentru public. Pentru cititori, miza nu este doar contabilă: felul în care sunt finanțate partidele poate influența competiția politică, mesajele din spațiul public și nivelul de încredere în procesul electoral.
