Pescuitul comercial s-a reluat astăzi în toată țara, după încheierea perioadei de prohibiție generală menite să protejeze resursa acvatică în timpul reproducerii, potrivit Radio România Actualități. Măsura marchează revenirea la activitatea obișnuită pentru pescarii comerciali, dar nu înseamnă o liberalizare completă: în mai multe zone și pentru anumite specii, restricțiile continuă să fie în vigoare.
Reluarea are loc după 60 de zile de interdicție la nivel național, cu o excepție notabilă: pe brațul Chilia al Dunării, pescuitul comercial și cel recreativ au fost reluate după 45 de zile. În restul țării, inclusiv în Delta Dunării și în habitatele naturale, activitatea se desfășoară în continuare doar în limitele stabilite prin ordinul aprobat anul trecut de Ministerul Mediului și de Ministerul Agriculturii.
Delta Dunării rămâne sub reguli speciale
În Deltă, capturarea linului rămâne interzisă până luni, 6 iulie. Tot aici, pescuitul recreativ pentru știucă, șalău, somn și crap este permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor, iar reținerea este limitată la un singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. Pescarii sportivi din rezervație nu pot transporta nici mai mult de 10 kilograme de pește de persoană sau 15 kilograme pe familie, indiferent de numărul zilelor petrecute la pescuit.
Aceste reguli arată că reluarea pescuitului comercial nu este, de fapt, un moment de deschidere totală, ci mai degrabă o revenire controlată, în care protecția resurselor rămâne prioritară. În ecosisteme sensibile precum Delta Dunării, astfel de limitări au rolul de a reduce presiunea asupra speciilor aflate în perioada de refacere și de a preveni dezechilibrele care pot apărea rapid atunci când activitatea de pescuit se intensifică.
Ce se întâmplă în Marea Neagră
Și în Marea Neagră există în continuare restricții. Reținerea la bord a femelelor de rechin gestante este interzisă, iar prohibiția pescuitului la calcan se va încheia marți, 16 iunie. Sunt detalii care confirmă că regimul de pescuit rămâne diferențiat în funcție de specie, zonă și stadiul biologic al resursei.
Dincolo de aspectul administrativ, reluarea pescuitului comercial spune ceva mai larg despre felul în care România încearcă să echilibreze economia locală cu protejarea patrimoniului natural. Pentru comunitățile care depind de pescuit, fiecare zi de interdicție are consecințe economice concrete. Pentru mediul natural, însă, aceste perioade de pauză sunt esențiale pentru refacerea stocurilor și pentru menținerea unui echilibru fragil, care nu se vede imediat, dar se simte în timp.
Mesajul de fond este unul de prudență: pescuitul comercial a repornit, însă nu în afara regulilor, ci tocmai prin ele. Iar pentru public, diferența dintre reluare și liberalizare contează mai mult decât pare, fiindcă ea arată cum se construiește, sezon după sezon, relația dintre utilizare și protecție într-un domeniu în care resursa nu este infinită.
