Locul din România unde va avea loc o schimbare dramatică în următorii zeci de ani. Aici va apărea, la un moment dat, “Sahara românească”.
Europa de Est are de suferit din cauza unor “condiţii de secetă persistente şi recurente”, după cum arată ultimele date de la European Drought Observatory (EDO). Situația s-a agravat în iulie, în special în România și în partea de Sud a Ungariei, potrivit unui reportaj AFP.
Unde va apărea “Sahara românească”
Sudul țării este cel mai afecta de secetă. Acolo se află o vastă întindere de nisip, care are aproximativ 100.000 de hectare, aproape de Dunăre, ce formează frontiera naturală cu Bulgaria.
Aceasta este numită o “Sahara românească” și continuă să crească din cauza încălzirii globale. În fiecare an, România pierde 1.000 de hectare de terenuri cultivabile, după cum a calculat Ministerul Mediului.
De altfel, ministerul se teme de o “deşertificare totală” a sudului României, lucru care s-ar putea întâmpla în 50 de ani.
Din anul 1959, a fost instalat un centru de cercetare, pentru a putea încerca să “fructifice nisipurile” și, totodată, să furnizeze agricultorilor expertiză și semințe. Odată cu încălzirea globală, acest rol a devenit esențial.
“Schimbările climatice ne împing să experimentăm noi varietăţi, pe care nu ni le-am fi imaginat niciodată posibile acum ceva timp”, a declarat reprezentanta Aurelia Diaconu, notează news.ro.
Deșertificarea – ce este?
Deșertificarea este un proces normal al pământului, însă nu unul sănătos pentru viața umană și cea a animalelor. Ea apare în urma extinderii populației și din cauza creșterii temperaturii globale și se evidențiază prin degradarea accelerată și permanentă a terenurilor care până de curând erau arabile.
Riscul de a ajunge la o deșertificare permanentă este valabil în peste 100 de țări, din cauza faptului că mai mult de 40% din suprafața terestră a lumii este reprezentată de zone uscate. Studiile realizate de către Atlasului Mondial al Deșertificării al Comisiei Europene au arătat faptul că aproximativ 75% din suprafața terestră a Pământului este deja degradată și se îndreaptă spre o degradare și mai mare, Asia și Africa fiind cele mai afectate.
De exemplu, în regiunile Kazahstan și Uzbekistan s-a practicat pentru o perioadă foarte lungă de timp irigarea agriculturii care a însemnat folosirea excesivă a apei. Acest lucru a dus la micșorarea Mării Aral, care a lăsat în urma ei un deșert. Același rezultat l-au avut și creșterea populației, tăierea pădurilor, curățarea terenurilor pentru locuințe și multe alte intervenții artificiale ale omului.
Schimbările climatice care deja se fac din ce în ce mai resimțițe și în România pot duce la amplificarea efectelor deșertificării.
