Harta riscului seismic în România. Care sunt zonele cele mai sigure în caz de cutremur. Guvernul a stabilit procedurile de intervenție ale autorităților în caz de cutremur pe baza datelor legate de riscul seismic în România.
Guvernul a adoptat recent Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur, document în care sunt prevăzute atribuțiile instituțiilor statului în caz de cutremur major. Regulamentul conține și o hartă a zonelor în care se pot produce cutremure, precum și una a riscului seismic.
Harta riscului seismic în România
Zona seismică Vrancea, cu o seismicitate aflată la adâncimi intermediare, între 60 și 170 de kilometri, este de departe cea mai periculoasă afectând nu mai puțin de două treimi din teritoriul național, precum și o parte din Republica Moldova şi Bulgaria.
Însă pe lângă Vrancea, există nu mai puțin de 13 surse seismice crustale (superficiale), care pot produce cutremure resimțite pe teritoriul național, chiar dacă unele sunt în țări învecinate: Bulgaria, Serbia și Ungaria, informează fanatik.ro.
Este vorba de Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei, Danubiană, Gorj, zona Făgăraş – Câmpulung Muscel, Crişana – Maramureş, Șabla, Banat, Satu Mare, Porțile de Fier, zona Dobrogei), distribuite potrivit hărții de mai jos.
Aceste zona au mecanisme de generare oarecum sporadice şi cu pondere semnificativ mai mică în bilanţul eliberării energiei seismice, ce contribuie mai mult la hazardul seismic local. Această configurație face ca hazardul seismic să nu fie distribuit uniform în România, ci concentrat în regiunile de sud și est ale țării.
Hazard seismic redus în județele Transilvaniei și Olteniei
Pe baza acestor analize a rezultat o a doua hartă care se referă la hazardul seismic și care arată că județele cele mai puțin expuse sunt cele din centrul Transilvaniei: Hunedoara, Alba, Arad, Cluj, Bistrița și Sălaj. Hazardul este redus și în județe precum Caraș-Severin, Gorj, Mehedinți, Dolj, Bihor, Suceava, Mureș sau Harghita.
La polul opus, al celor cu hazard seismic ridicat sunt județele din apropierea Vrancei, cu excepția celor Ardeal care sunt protejate de existența munților Carpați. Astfel, Vrancea, Buzău și Prahova sunt cele mai expuse, urmate de județele aflate în alte două cercuri concentrice din jurul Vrancei: Bacău, Vaslui, Galați, Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Ilfov și București.
Pe baza ritmicității cutremurelor în România și a riscului presupus de clădirile rezidențiale, autoritățile estimează că, în următoarea sută de ani, cutremurele ar produce pagube de 7,6 miliarde de euro, 6.800 de victime și avarierea a 211.000 de clădiri.
În planul de intervenție stabilit de guvern se spune că un cutremur precum cel din martie 1977 antrenează, pe lângă riscul presupus de prăbușirea sau avarierea gravă a unor clădiri și alte trei tipuri majore de risc:
a) risc natural (inundații, alunecări de teren, tasări, inclusiv prăbuşiri ale minelor/carierelor);
b) risc biologic (epidemii/zoonoze);
c) risc tehnologic (incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale cursuri de apă, accidente nucleare sau radiologice).
În anul 2022, a fost realizată o hartă a riscului seismic la nivelul întregii Europe, pe baza cutremurelor înregistrate în ultimii 1.000 de ani. Studiul a arătat că țările cu cel mai mare risc seismic din Europa sunt, în ordine: Turcia, Italia, România, Grecia și Albania.
