După funeraliile Papei Francisc, atenţia celor peste 1,4 miliarde de credincioşi catolici din toată lumea se îndreaptă spre Capela Sixtină, unde în 7 mai va începe Conclavul pentru alegerea unui nou suveran pontif.
Cardinalii au ales 7 mai ca dată pentru a începe conclavul și pentru a alege un nou sueran pontif, a declarat pentru CNN o sursă de la Vatican.
Vaticanul închide Capela Sixtină publicului, ca parte a pregătirilor pentru conclavul care îl va alege pe succesorul Papei Francisc. Numită astfel după Papa Sixt al IV-lea, capela a devenit celebră pentru fresca uriaşă cu scene din Geneză, pictată de marele artist renascentist Michelangelo între 1508-1512, la cererea papei Iulius al II-lea.
După funeraliile Papei începe o perioada de 9 zile de doliu, înainte de reunirea cardinalilor în conclav. Procesul de alegere a unui nou papă este lung şi secret, iar pregătirile sunt deosebit de minuţioase.
Majoritatea celor 252 de cardinali din lume au venit deja la Roma pentru a participa. Însă doar prelaţii cu vârsta de de sub 80 de ani, în număr de 135 vor participa la conclav. Până atunci, ei pot participa la evenimente publice şi pot da interviuri.
După începerea reuniunii, cardinalii vor rămâne complet izolaţi de exterior până la alegerea următorului lider al bisericii catolice, care numără 1,4 miliarde de credincioşi. Alegerea noului suveran pontif va fi anunţată de norul de fum alb care se va înălţa din coşul Capelei Sixtine, după ce vor fi arse buletinele de vot.
Cine participă la Conclav
La momentul decesului lui Francisc, erau 135 de cardinali cu vârsta sub 80 de ani, care sunt astfel eligibili să participe la Conclav. Cu toate acestea, nu se ştie dacă toţi vor fi prezenţi.
Cardinalii cu vârsta de 80 de ani sau peste nu pot participa la conclav, dar pot participa la şedinţele zilnice cu uşile închise organizate înainte de alegeri, numite congregaţii generale, în cadrul cărora prelaţii superiori discută problemele cu care se confruntă Biserica.
Persoana aleasă ca papă nu trebuie să fie neapărat unul dintre cardinalii electori, dar, în practică, întotdeauna este.
Cardinalii electori provin din 71 de ţări, faţă de doar 48 în 2013, când a fost ales Papa Francisc. Italienii constituie cel mai mare bloc naţional, cu 17 cardinali, faţă de 10 din Statele Unite şi şapte din Brazilia. În total, există 53 de cardinali electori din Europa, 23 din Asia, 18 din Africa, , 17 din America de Sud, 16 din America de Nord, 4 din America Centrală şi 4 din Oceania.
Unde are loc Conclavul
Cardinalii îşi desfăşoară alegerile în Capela Sixtină, sub frescele lui Michelangelo reprezentând Judecata de Apoi şi scene din Biblie, inclusiv panoul creaţiei cu degetele lui Dumnezeu şi Adam aproape atingându-se.
Majoritatea cardinalilor participanţi dorm într-un hotel din Vatican, în spatele Bazilicii Sfântul Petru.
Cum funcționează votul
Cu excepţia primei zile, când se organizează un singur tur de scrutin, cardinalii organizează două sesiuni de vot pe zi până când un candidat obţine majoritatea de două treimi plus unu. Toţi participanţii sunt obligaţi să păstreze secretul votului.
Cardinalii îşi exprimă votul pe hârtii imprimate cu cuvintele latine „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”). Buletinele de vot sunt adunate şi arse la sfârşitul sesiunilor de dimineaţă şi după-amiază, iar fumul se ridică dintr-un coş deasupra Capelei Sixtine.
Fumul negru indică voturi neconcludente, în timp ce fumul alb anunţă lumii exterioare că a fost ales un papă.
Clopotul mare al Bazilicii Sfântul Petru va bate ca un semn suplimentar că a fost ales un nou papă.
Semnalele cu fum sunt aşteptate în jurul prânzului şi la ora locală 19:00 în fiecare zi de votare. Cu toate acestea, fumul ar putea apărea mai devreme, dacă noul pontif este ales în primul tur de scrutin al uneia dintre sesiuni.
Cum este anunțat noul papă
După alegerea papei, un cardinal în vârstă apare la balconul Bazilicii Sfântul Petru şi anunţă în latină: „Annuntio vobis gaudium magnum. Habemus Papam” („Vă anunţ o mare bucurie. Avem un papă”).
El îl identifică pe noul papă după numele său, traducând prenumele în latină, apoi anunţă numele papal ales de noul lider al Bisericii.
După anunţ, noul papă păşeşte în faţă pentru a rosti primul său discurs public şi pentru a da prima binecuvântare „Urbi et Orbi” („Către oraş şi lume”) în faţa mulţimii adunate în Piaţa Sfântul Petru.
