Curtea Constituțională a publicat, vineri, motivarea deciziei de neconstituționalitate pentru reforma pensiilor magistraților. Motivarea este publicată după aproape trei săptămâni de la decizia judecătorilor CCR.
În motivare, CCR analizează și aspecte de fond ale legii iar opiniile formulate de judecători dau de înțeles că legea ar fi fost constituțională, dacă avizul CSM ar fi fost solicitat corect. De altfel, judecătorii arată și că lipsa avizului „nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii”, dar consideră că avizul nu a fost cerut corect, fiind solicitat în timpul procedurii de avizare interministerială, ceea ce a atras neconstituționalitatea legii.
Într-o opinie separată, ceilalți 4 judecători susțin că „obligația constituțională de solicitare a avizelor în cadrul procedurii legislative speciale care este angajarea răspunderii Guvernului a fost respectată în prezenta cauză”.
„Legea criticată nu încalcă principiul securității juridice”
Astfel, CCR arată că legea nu încalcă principiul securității juridice, pentru că „a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției”.
„Ca atare, Curtea observă că noua reformă a pensiilor de serviciu nu aduce în discuție un element aleatoriu, ci promovează o soluție legislativă mai restrictivă sub aspectul condițiilor ce trebuie întrunite pentru a beneficia de pensia de serviciu, precum Legea nr.282/2023, care, la rândul său, a promovat o viziune mai restrictivă în privința accesării pensiei de serviciu.
Având în vedere cele expuse, se constată că legea criticată a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției, nu promovează soluții legislative aleatorii, ci racordate la realitatea socială și financiară a țării, iar soluțiile legislative reglementate au o structură, o concepție și un scop concordante. Prin urmare, legea criticată nu încalcă principiul securității juridice [art.1 alin.(5) din Constituție]”, se arată în motivarea CCR.
Curtea consideră că leguitorul poate modifica legea
De asemenea, Curtea consideră că leguitorul poate modifica legea „în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat”.
„Totodată, autoritatea legiuitoare are dreptul de a elabora politica legislativă în domeniul pensiilor în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. Dacă autoritatea legiuitoare a elaborat un sistem de pensii, bazat pe anumite condiţii de vârstă şi de cotizare, nu înseamnă că acesta nu ar mai putea fi niciodată schimbat”, mai arată judecătorii CCR.
„Cu privire la principiul încrederii legitime, se poate observa că o corecție a sistemului de pensii de serviciu din rațiuni de echitate socială, cu aplicarea unei perioade de tranziție de peste 11 ani, nu este de natură să submineze principiul antereferit, din contră, încrederea legitimă a cetățenilor în acțiunea statului este susținută de realizarea de către guvernanți a „binelui general”.”
„Cu privire la critica de neconstituționalitate privind compararea regimului juridic promovat de noua reglementare cu cea stabilită prin acte normative anterioare (Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1102 din 16 noiembrie 2022 și Legea nr.282/2023) și desprinderea din această comparație a concluziei existenței unei discriminări în privința persoanelor care beneficiază de unul sau altul dintre cele două regimuri juridice succesive, Curtea, în esență, prin jurisprudența sa, a statuat că asemenea diferențe de regim juridic nu încalcă art.16 alin.(1) din Constituție”, se mai arată în motivare.
„Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile.”
CCR: Lipsa avizului CSM nu atrage neconstituționalitatea, însă acesta a fost cerut greșit de către Guvern
Judecătorii CCR arată că lipsa avizului „nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii”, dar consideră că avizul a fost cerut în timpul procedurii de avizare interministerială, ceea ce a atras neconstituționalitatea legii.
„Lipsa avizului autorităţilor publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat”, se arată în motivare.
De ce a fost totuși legea neconstituțională?
Or, la data de 20 august 2025, practic în interiorul termenului de consultare, ministerul inițiator înaintează CSM proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cu solicitarea de a se comunica punctul de vedere al acestuia, iar la data de 22 august 2025 același minister inițiator revine și solicită avizul CSM.
Astfel, Curtea observă că solicitarea avizului CSM a fost realizată în interiorul procedurii de consultare publică și a celei preliminare de consultare interinstituțională. Or, potrivit cadrului normativ de referință, acest aviz putea fi solicitat numai după finalizarea procedurii de avizare interministerială, care, potrivit Fișei circuitului de avizare, astfel cum a fost comunicată de Secretariatul General al Guvernului (Adresa nr.15A/4339/CA din 13 octombrie 2025) s-a încheiat la data de 28 august 2025”, se arată în motivare.
Ca atare, având în vedere neregularitatea formulării cererii avizului CSM, Curtea constată că Guvernul nu a solicitat avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției.
Motivarea poate fi consultată AICI.
