Data la care s-ar putea produce următorul cutremur mare în România. Primul cutremur puternic, în 1599, în timpul lui Mihai Viteazul, culmea, a avut loc în ziua de 4 martie.
Urmările unui cutremur puternic în Bucureşti ar putea fi devastatoare. În acest moment sunt aproximativ 350 de clădiri încadrate în clasa 1 de risc seismic. Vorbim doar despre locuinţele care au fost expertizate. În realitate, este posibil să fie mult mai multe. Acestea ar putea fi reabilitate, dar nici la acest capitol nu stăm bine.
Când se va produce un cutremur la fel de mare ca cel 1977
Sute de oameni riscă să rămână printre dărmături dacă vom avea de-a face cu un cutremur major în Bucureşti. Mulţi dintre ei nici nu ştiu exact cum să reacţioneze, chiar dacă autorităţile încearcă să pregătească cetăţenii. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă are inclusiv un site, unde putem găsi indicaţii exacte, nutremurlacutremur.ro.
Întrebat cât de pregătite sunt autorităţile pentru a interveni în astfel de cazuri, şeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a spus că ar mai trebui făcute investiţii.
„Mult mai bine decât înainte dar nu suficient de bine cât ne-am dori”,
a precizat Arafat.
Nicolae Noica a estimat când se va produce un cutremur la fel de mare ca cel 1977
Până în momentul în care vom fi pregătiţi rămâne doar să sperăm că nu se va produce un cutremur în viitorul apropiat.
Directorul Bibliotecii Academiei Române, Nicolae Noica, a oferit o declarație fermă privind riscul seismic în România.
Nicolae Noica spune că țara nu va fi afectată de un cutremur de aceeași magnitudine cu cel din 1977 până în anul 2040.
În ciuda acestei proiecții aparent liniștitoare, Noica a subliniat că administraţiile trebuie să ia măsuri privind consolidarea clădirilor cu risc seismic.
Vicepreşedintele Curţii de Conturi, Lucian Heiuş, a subliniat, la rândul său, că toţi cei care sunt implicaţi în această problemă care poate exista la un moment dat în România ar trebui să acţioneze „cu multă responsabilitate şi cu foarte multă viteză, pentru că, de fapt, timpul este cel care de cele mai multe ori este cel mai mare duşman al nostru”, pentru a nu trece din nou printr-un dezastru asemănător cu cel care a avut loc în 1977.
Cutremurul din 4 martie 1977
Seara de 4 martie 1977 rămâne… neagră, în memoria celor care au trăit-o. Nu doar pentru că au trecut prin spaima de a se întreba dacă peste câteva minute vor mai fi în viaţă, ci şi prin faptul că după ce stihiile pământului s-au domolit, au aflat că în urma cutremurului devastator care avusese loc au pierdut rude, prieteni.
Noi, românii, am pierdut mulţi oameni de cultură – actorii Toma Caragiu şi Eliza Petrăchescu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreţele Doina Badea şi Filofteia Lăcătuşu, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, pianistul Tudor Dumitrescu, scriitorii Anatol Emilian Baconsky, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu şi mulţi alţi.
Ora 21:22 – cutremur! 7,2 grade pe scara Richter
Era o zi de vineri ca oricare alta. Pomii deja înmuguriseră, pentru că temperatura era mult mai ridicată decât ar fi fost normal pentru începutul lunii martie.
La ora 21:22, a început să se mişte totul, într-un vuiet lugubru, iar curând s-au întrerupt curentul electric, gazele, reţeaua de telefonie (n.r. – la acea vreme exista doar telefonie fixă).
Violenţa mişcării pământului a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de circa 110 km, având o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter.
Oamenii, speriaţi, s-au repezit pe scări să iasă din blocuri, alţii au rămas în casă, paralizaţi de teamă. În circa 56 de secunde, seismul a făcut 1.578 de victime, dintre care 1.424 numai în Bucureşti.
