Armata cumpără 52.000 de costume de protecție împotriva agenților radioactivi, chimici și biologici. Ministerul Apărării, prin UM 02550 București a scos la licitație în SICAP un contract de 142 de milioane lei pentru achiziția echipamentelor.
Furnizarea echipamentelor se face pe patru ani iar costumele se vor distribui unităților militare din Bucureşti, Ploieşt, Craiova, Constanța, Târgu Mureș și Suceava, conform indicațiilor MApN, potrivit antena3 CNN.
Armata cumpără 52.000 de costume de protecție
Ofertele se desfac în 6 iulie, departajarea lor se face în funcție de preț, de experiența similară a furnizorului în livrarea de astfel produse și de cifra de afaceri din ultimii ani a respectivului furnizor.
Armata face periodic achiziții de astfel de costume, ultima atât de importantă fiind în aprilie 2021, fiind făcută tot de UM 02550.
Oficialii Ministerului Apărării susțin că înzestrarea cu echipamente de protecție chimică, bacteriologică, radiologică și nucelară ar fi început încă din 2019, înainte de invadarea Ucrainei de către Federația Rusă și înainte să apară discuțiile despre posibilitatea utilizării bombelor murdare.
La cererea Alianței Nord Atlantice, Armata îşi propune ca în câțiva ani să asigure fiecărui militar român echipamentele necesare pentru protecția individuală.
În ceea ce privește populația, Institutul Național de Sănătate Publică a lansat un ghid în care oamenii sunt sfătuiți ca în caz de urgență radiologică sau nucleară să se adăpostească şi să închidă ferestrele.
Care sunt efectele imediate ale expunerii la radiaţii?
Dacă doza de radiaţii depăşeşte un anumit nivel prag, poate produce efecte imediate: roşeaţă a pielii, căderea părului, arsuri radiologice şi sindromul acut de iradiere.
Sindromul acut de iradiere este un complex de semne şi simptome care pot să apară după expuneri ale întregului corp la doze mai mari de 1 Sv (de 300 de ori mai mult decât doza anuală din radiaţia de fond).
Acest sindrom este datorat afectării măduvei osoase, care produce celulele sanguine. La doze mai mari de 10 Sv pot fi afectate şi alte organe (sistem gastrointestinal, cardiovascular).
În cazul unui accident la o centrală nucleară, este improbabil ca populaţia generală să fie expusă la doze suficient de mari pentru a produce astfel de efecte.
Salvatorii, echipele de intervenţie rapidă (ambulanţe, pompieri, etc) şi muncitorii din centrala nucleară au un risc mai mare de a fi expuşi la doze de radiaţii suficient de mari pentru a produce astfel de efecte.
