Dezbaterile despre pensii se poartă, de regulă, în jurul îmbătrânirii populației și al creșterii speranței de viață. Dar, potrivit unei analize publicate de TVRInfo.ro, o altă problemă devine tot mai importantă: noile generații intră mai târziu pe piața muncii, au cariere mai scurte și mai instabile și, în unele cazuri, ar putea fi nevoite să muncească și după 70 de ani pentru a obține o pensie apropiată de ultimul salariu.
Ce spun rapoartele internaționale
TVRInfo.ro notează că rapoarte recente ale OCDE, Comisiei Europene și FMI indică o schimbare structurală în piața muncii. Sistemele publice europene de pensii au fost concepute, în mare parte, pentru angajați cu parcursuri profesionale continue, care începeau să contribuie de la 20 de ani sau chiar mai devreme și rămâneau activi timp de decenii.
Acest model se erodează în multe țări europene, în condițiile în care firmele continuă să reducă sau să limiteze angajarea lucrătorilor mai în vârstă, iar raportul dintre salariați și pensionari este așteptat să scadă în următoarele decenii. Presiunea se va vedea atât în finanțele publice, cât și în contribuțiile sociale.
De ce pierd tinerii ani de cotizare
Articolul arată că tinerii intră tot mai târziu în câmpul muncii din cauza studiilor prelungite, a masteratelor, a precarității și a dificultății de a găsi locuri de muncă stabile. La acestea se adaugă perioadele de șomaj și carierele fragmentate, care reduc numărul efectiv de ani de contribuție.
Consecința este că mulți lucrători ar putea ajunge la vârsta obișnuită de pensionare fără să fi acumulat suficienți ani de cotizare pentru o pensie comparabilă cu cea a generațiilor anterioare.
Scenariul analizat de BBVA și Ivie
Un studiu recent realizat de Fundația BBVA și Ivie, citat de TVRInfo.ro, estimează că persoanele care ajung la vârsta de pensionare cu doar 30 de ani de contribuții ar putea fi nevoite să își amâne retragerea până la 71 de ani dacă vor să își mențină un nivel de trai similar cu cel avut înainte de ieșirea din activitate.
Este important de precizat că studiul nu spune că vârsta legală de pensionare va urca la 71 de ani. Concluzia sa este că perioadele mai scurte de activitate profesională ar putea obliga oamenii să lucreze mai mult pentru a compensa o pensie mai mică.
Presiunea asupra sistemului public
Autoritatea Independentă pentru Responsabilitate Fiscală din Spania, AIReF, avertizează de ani de zile asupra presiunii tot mai mari asupra sistemului public de pensii. Potrivit estimărilor citate în material, cheltuielile cu pensiile ar urma să ajungă la 16,1% din PIB în 2050, pe fondul pensionării masive a generației baby boom și al îmbătrânirii demografice.
AIReF a transmis și că sustenabilitatea sistemului „nu s-a îmbunătățit”, în ciuda ultimelor reforme aprobate de guvern, potrivit aceleiași surse.
O contradicție pe piața muncii
TVRInfo.ro mai arată o tensiune tot mai vizibilă: reformele pensiilor încurajează cariere mai lungi și pensionări mai târzii, însă șomajul și dificultățile de reangajare cresc semnificativ după vârsta de 55 de ani. Cu alte cuvinte, sistemul cere mai multă activitate, dar piața muncii nu oferă întotdeauna aceleași șanse tuturor lucrătorilor mai în vârstă.
Economisirea privată, tot mai greu de construit
Materialul citează și date analizate de Banca Spaniei în 2025, potrivit cărora generația născută în jurul anului 1980 avea, la 45 de ani, o avere netă medie de 107.031 de euro, sub nivelul generației din 1960, care depășea 200.000 de euro la aceeași vârstă. Diferența este pusă în special pe seama scumpirii locuințelor și a scăderii capacității de economisire.
Asta complică și mai mult ideea de a completa pensia publică prin economii private, o soluție recomandată tot mai des de instituțiile internaționale.
Ce înseamnă pentru viitorul pensiilor
Concluzia de fond a analizei este că întrebarea nu mai privește doar dacă vârsta legală de pensionare va urca de la 65 la 67 de ani sau cât de sustenabil este sistemul public. Miza principală devine dacă noile generații vor reuși să adune suficienți ani de cotizare și salarii suficient de mari pentru a avea, la pensie, un venit care să le mențină nivelul de trai.
Pentru cititori, mesajul practic este clar: în dezbaterea despre pensii, durata vieții profesionale și numărul anilor de contribuție devin la fel de importante ca vârsta legală de retragere.
