România a susținut la Bruxelles noua structură a programului Erasmus+ pentru perioada 2028-2034, în cadrul reuniunii Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, la care a participat ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, potrivit edu.ro. În aceeași ședință au fost aprobate și concluziile Consiliului UE privind profesorii în era inteligenței artificiale.
Reuniunea a avut loc luni, 11 mai, sub egida Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, cu participarea vicepreședintei Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. Potrivit ministerului, România consideră viitorul program Erasmus+ un instrument strategic pentru consolidarea mobilității educaționale și a cooperării europene.
Erasmus+ 2028-2034, văzut ca instrument pentru educație și cooperare
Ministerul Educației și Cercetării a transmis că noua structură a programului va contribui la creșterea calității, relevanței și rezilienței sistemelor de educație din Europa. Documentul aprobat la nivelul Consiliului vizează propunerea de regulament pentru instituirea programului Erasmus+ 2028-2034 și abrogarea regulamentelor europene din 2021 care îl reglementează în prezent.
România a susținut și inițiativa Comisiei Europene privind dezvoltarea talentelor și promovarea excelenței, pe care o consideră importantă pentru competitivitatea Uniunii Europene la nivel global. Ministerul a precizat că Erasmus+ va continua să sprijine alianțele universităților europene și colaborarea cu alte programe europene, inclusiv Orizont Europa și Fondul European pentru Competitivitate.
Profesorii și inteligența artificială, pe agenda Consiliului UE
Pe lângă dosarul Erasmus+, miniștrii au adoptat concluzii privind rolul profesorilor în era inteligenței artificiale. Documentul subliniază impactul tehnologiei asupra educației și nevoia dezvoltării continue a competențelor digitale ale profesorilor și elevilor, precum și schimbările din procesele de învățare, activitatea didactică și gestionarea sarcinilor administrative.
Potrivit ministerului, concluziile promovează integrarea responsabilă, echitabilă și eficientă a inteligenței artificiale în școli. România a susținut valorificarea potențialului AI pentru stimularea creativității, inovării pedagogice și personalizării procesului educațional, prin resurse adaptate nevoilor elevilor și trasee de învățare mai flexibile și incluzive.
În același timp, ministerul a transmis că noile tehnologii trebuie să sprijine activitatea profesorilor, fără a înlocui rolul lor esențial sau autonomia profesională.
Discuții bilaterale cu Ucraina, Irlanda și Austria
În marja reuniunii, Mihai Dimian a avut discuții cu omologii săi din Cipru, Irlanda și Austria. Ministerul a precizat că ministrul român a participat și la dezbaterea cu tema „Competențele de bază și Spațiul european al educației: construirea de punți către viitor”.
În intervenția sa, Dimian a spus că reducerea disparităților, în special între mediul urban și rural, consolidarea parcursurilor de învățare pe tot parcursul vieții și o mai bună aliniere la nevoile pieței muncii rămân priorități esențiale pentru un sistem de educație și formare orientat spre viitor și rezilient.
Oficialul român a reamintit și participarea României la clusterul european de consiliere reciprocă pentru competențe de bază, inițiativă care va contribui la dezvoltarea viitorului mecanism de sprijin al Comisiei Europene în acest domeniu.
Tot în marja reuniunii, ministrul s-a întâlnit cu Oksen Lisovyi, ministrul Educației și Științei din Ucraina, și a subliniat importanța asigurării continuității învățământului liceal în limba română în regiunile din Ucraina locuite de minoritatea română. Ministerul a mai transmis că au fost discutate măsurile, inclusiv legislative, promovate de autoritățile ucrainene în sprijinul acestui tip de învățământ, precum și posibile direcții de colaborare.
Dimian a avut o discuție și cu Giuseppe Valditara, ministrul Educației și Meritului din Italia, despre participarea României la evenimente promovate în zona mediteraneeană în domeniul învățământului profesional și tehnic.
România va continua discuțiile europene pe dosarele educației, iar noul cadru Erasmus+ rămâne una dintre principalele mize ale negocierilor pentru perioada 2028-2034.
