Financial Times a descris căderea guvernului condus de Ilie Bolojan drept un moment cu ecou mai larg decât politica internă a României. Potrivit publicației britanice, moțiunea de cenzură care a dus la răsturnarea cabinetului a rupt unul dintre ultimele „cordoane sanitare” informale prin care partidele europene încercau să țină extrema dreaptă departe de guvernare.
În relatarea citată de Economedia, Financial Times arată că social-democrații au intrat în alianță cu eurosceptici ultranaționaliști pentru a-l înlătura pe premierul Ilie Bolojan. Contextul politic era deja tensionat: guvernul pro-UE era sub presiune să reducă un deficit bugetar de peste 9% din PIB, iar campania de austeritate a determinat PSD să se retragă din coaliție.
Un vot cu efecte dincolo de București
După retragerea PSD, social-democrații au susținut alături de AUR o moțiune de cenzură care a trecut în plen. Atât PSD, cât și AUR au spus că votul comun a fost doar o alianță de conjunctură și că nu intenționează să guverneze împreună.
Financial Times notează însă că episodul a fost interpretat la Bruxelles ca un semnal politic important, mai ales în contextul în care multe parlamente europene au construit în ultimii ani bariere informale împotriva extremei drepte.
Profesorul Alberto Alemanno a spus pentru Financial Times că parteneriatul PSD cu extrema dreaptă din România va avea „repercursiuni enorme” pe întreg continentul. El a descris momentul drept o „premieră politică” și a afirmat că „ultimul mare tabu al politicii europene” a dispărut. În aceeași logică, Siegfried Mureșan, vicepreședinte român al Partidului Popular European, a spus că „zidul credibil împotriva extremei drepte se dezintegrează la nivelul întregii Europe”.
Presiune și asupra reformelor fiscale
Separat de implicațiile politice, Financial Times a legat prăbușirea guvernului și de riscurile economice pentru România. Potrivit agenției S&P Global Ratings, instabilitatea politică poate complica implementarea reformelor fiscale majore și poate îngreuna discuțiile privind bugetul pentru anul viitor.
Analistul principal Karen Vartapetov a spus că încetinirea economiei, inflația alimentată de scumpirea globală a energiei și măsurile de sprijin din acest sector pun presiune suplimentară pe bugetele publice, deja afectate de cheltuieli mari pentru apărare și de transferuri sociale ridicate. El a adăugat că perspectivele negative pentru Ungaria și România, precum și retrogradarea recentă a ratingurilor Slovaciei, reflectă aceste riscuri.
În plan politic european, Partidul Socialiștilor Europeni a anunțat că își va continua sprijinul pentru partidul membru din România, iar grupul „Socialiști și democrați” din Parlamentul European a cerut forțelor pro-europene să formeze rapid un guvern credibil, capabil să ducă la capăt reformele cerute de situația bugetară. Pentru România, miza imediată rămâne dublă: stabilizarea scenei politice și menținerea credibilității fiscale în fața piețelor și a partenerilor europeni.
