Sărbătorile de iarnă se încheie oficial pe data de 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului, momentul nașterii spirituale a lui Iisus Hristos. Boboteaza este o sărbătoare foarte veche care datează încă din secolul al III-lea și este considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai mari praznice din lumea creştină.
În fiecare an, pe data de 6 ianuarie, creștinii sărbătoresc Botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului. În această zi, preoţii sfinţesc apele, iar cei care se stropesc sau se îmbăiază în agheazmă vor fi feriţi de rele şi de boli.
În tradiţia ortodoxă, ajunul Bobotezei este zi de post, şi se spune că cel care va posti în această zi va avea noroc tot anul.
Tradiţii, obiceiuri și superstiţii de Bobotează
Se spune că de Bobotează apele se sfințesc și capătă puteri miraculoase, însă în această zi nu trebuie să te speli pe cap sau să speli haine pentru că „se spurcă apele”. Bătrânii spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.
Cu apa sfinţită în ziua de Bobotează oamenii îşi stropesc casele şi animalele, iar restul de agheasmă pe care o primesc de la preot atunci când acesta vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru diverse leacuri.
De foarte mult timp, în satele situate pe malul apelor, se obișnuiește ca în timpul în timpul slujbei de Bobotează, preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar după aceea câţiva tinerii curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.
În unele zone ale țării gospodarii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, în timp alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote
O altă tradiție populară spune că atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.
