La data de 22 decembrie 2023 va avea loc solstițiul de iarnă, un eveniment care marchează începutul iernii astronomice. Vineri va fi cea mai scurtă zi din an, iar noaptea, cea mai lungă.
În 2023, solstițiu de iarnă pică pe data de 22 decembrie, la ora 05:27, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.
La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti).
În serile de 21, 22 și 24 decembrie Luna trece pe lângă Jupiter, conform sursei citate.
Saturn și Jupiter se văd seara, iar de la 4:30 dimineața se vede Venus
Saturn se vede doar câteva ore după lăsarea întunericului. Imediat cum se face noapte planeta se vede înspre sud, nu foarte sus pe cer, ca o stea singuratică, care nu pâlpâie.
În fiecare zi Soarele este mai aproape unghiular de Saturn și planeta se vede din ce în ce mai puțin timp.
În această perioadă Saturn se află la 1,5 miliarde de km, distanța obișnuită.
Planeta se mai vede încă o lună de pe terasa observatorului, așa că vă invităm să veniți să o vedeți. Dacă nu veniți în perioada următoare va trebui să așteptați să o vedeți în septembrie 2024.
Luna și Jupiter, pe 22 decembrie
Jupiter se vede mult mai bine, pentru că este mai aproape de noi decât Saturn, de două ori mai aproape. Îl puteți vedea ca pe o stea foarte strălucitoare, imediat cum se face noapte, sus pe cer, înspre sud-est.
Ajunge cel mai sus pe cer la ora 20:30. Jupiter apune la ora 3:30 dimineața.
În seara de 22 decembrie, Luna se va afla în preajma planetei.
Planeta Venus este și mai strălucitoare decât Jupiter
Venus răsare cu trei ore înaintea Soarelui și se vede înspre sud-est, începând cu ora 4:30. Planeta este și mai strălucitoare decât Jupiter, dar se vede destul de jos față de orizont.
Ca să o vedeți, priviți pe la 5-5:30 dimineața înspre direcția în care răsare Soarele.
Tradiții românești pentru solstițiul de iarnă
Potrivit tradiției, în noaptea în care are loc solstițiul de iarnă trebuie să aprinzi o candelă sau o lumânare care să rămână aprinsă până la răsăritul soarelui pe cer, de dimineață.
De solstițiu nu trebuie să fim singuri, ci să petrecem cea mai lungă noapte din an în compania cuiva. În unele zone există obiceiul de a urca pe un deal și de a aprinde buturugi.
În ziua solstițiului de iarnă, femeile trebuie să dea de pomană copiilor și oamenilor sărmani. În strânsă legătură cu această tradiție, pe vremuri, oamenii împărțeau frunze de laur și smochine.
Potrivit unei alte tradiții, în a doua zi după solstițiu, prima persoană care intră în casa noastră trebuie să fie un bărbat pentru a ne asigura că avem noroc pe tot parcursul anului următor.
În această zi, poporul român îl sărbătorea pe zeul recoltelor, Saturn, și pe zeul luminii, Mithras, potrivit volumului „Zile și mituri- calendarul țăranului român”, de Ion Ghinoiu.
Obiceiurile și tradițiile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jerfirii agresive a zeului adorat prin substituirea sa cu arborele sacru, bradul ori stejarul tăiat și apoi incinerat, simbolic, în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește conlindătorii, este ucis simbolic.
