Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt prăznuiţi de creştinii ortodocşi în fiecare an pe 21 mai. Este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și este celebrată anual de peste 1,75 milioane de români.
În România, peste 111.000 de femei poartă numele de Ileana, alte peste 86.000 de femei poartă numele de Elena, aproximativ 19.000 se numesc Ilinca şi peste 63.000 – Lenuţa.
La bărbați, cel mai întâlnit nume este Constantin, aproximativ 470.000 de persoane își serbează onomastica, urmat de Costel și Costică.
Tradiții și obiceiuri. Ce este interzis în această zi
În tradiția populară se spune că în această zi, agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele. De asemenea, în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei.
Ziua praznicului este importantă şi pentru păstori: ei îşi aleg atunci baciul, stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii.
Păstorii îşi aleg în ziua de Ispas paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la păşune.
Se mai spune că în această zi păstorii aprind un foc, numit Focul Viu. Împreună cu oile, păstorii stau în preajma acestui foc.
În popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi a bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână.
„Sperietoarea vrăjitoarelor”, de Sf. Constantin și Elena
Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, se mai păstrează datina „Sperietoarea vrăjitoarelor”.
Membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.
De asemenea, în ziua praznicului de Constantin și Elena, pentru voie bună și liniște în familie, este bine să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți.
