Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima săptămână dinaintea Duminicii Învierii Domnului, o perioadă sfântă în care credincioșii își îndreaptă gândurile către suferințele Mântuitorului. Miercurea Mare este una dintre cele mai încărcate spiritual și simbolic zile ale acestei săptămâni, amintind de gesturi de o intensitate duhovnicească aparte, dar și de trădarea cumplită a lui Iuda.
Tradiții și obiceiuri în Miercurea Mare
În Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor sunt respectate mai multe tradiții și obiceiuri care au fost transmise din strămoși.
În primul rând, în toate zilele din Săptămâna Mare este interzis să se consume urzici sau mâncăruri gătite cu oţet, pentru că Mântuitorul a fost bătut cu urzici şi i s-au umezit buzele cu oţet, în loc de apă, se menționează în Dicționarul de simboluri și credințe tradiționale românești, de Romulus Antonescu.
În unele zone ale țării, lunea, marțea și miercurea, credincioșii consumă numai mâncare uscată, fără mâncăruri preparate cu ulei. După apusul Soarelui, se poate mânca și mâncare gătită de post.
Miercurea Mare este ultima zi din Săptămâna Patimilor în care mai sunt permise treburile casnice și munca la câmp.
În anumite zone din țară, copiii merg să adune ouă de la oamenii din sat, apoi le aduc acasă, iar acestea vor fi vopsite în Joia Mare.
Se mai spune că nimeni nu trebuie să se așeze la masa de Paște fiind supărat pe cineva.
De aceea, Miercurea Mare este ziua în care trebuie să iertăm sau să cerem iertare, astfel încât să ne eliberăm sufletul de această povară.
