Pompele de căldură au devenit una dintre piesele centrale ale strategiei europene de reducere a dependenței de gaz, după ce Comisia Europeană a lansat planul RePowerEU în mai 2022. Potrivit unei analize publicate de Capital.ro, obiectivul anunțat a fost dublarea ritmului anual de instalare și atingerea unui stoc de 60 de milioane de unități în statele membre până în 2030, față de aproximativ 17 milioane în 2021.
Europa mizează pe pompe de căldură, dar piața se răcește
După un avans constant în intervalul 2014-2022, piața europeană a accelerat puternic în 2022, când vânzările au urcat la aproximativ 3 milioane de unități, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată. Capital.ro notează însă că boomul a fost alimentat și de teama provocată de șocul prețurilor la gaze, nu doar de interesul pentru tehnologia în sine.
Corecția din 2024 arată limitele pieței
Entuziasmul s-a temperat rapid. În 2023, vânzările au scăzut ușor față de vârf, iar în 2024 contracția a devenit mai vizibilă: în cele 19 țări monitorizate de European Heat Pump Association (EHPA) s-au vândut 2,31 milioane de unități, cu 22% mai puțin decât în 2023, potrivit datelor citate de publicația menționată. Doar piețele din Marea Britanie, Irlanda și Portugalia au înregistrat creșteri în 2024.
Capital.ro pune această evoluție pe seama mai multor factori: reducerea și instabilitatea schemelor naționale de subvenționare, costul ridicat al electricității, presiunea asupra puterii de cumpărare și un val de dezinformare care a alimentat scepticismul consumatorilor.
România intră în statistici, dar rămâne la început de drum
România apare pentru prima dată în statisticile EHPA cu o estimare proprie pentru 2024: 10.000 de unități vândute. Asta plasează piața locală în categoria piețelor incipiente, alături de Bulgaria, Croația și Slovenia, cu volume similare sau ușor diferite, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor serii istorice complete, comparația cu liderii europeni arată însă decalajul: Norvegia are 630 de pompe la 1.000 de gospodării, iar Finlanda 520 la 1.000 de gospodării.
Diferența nu ține doar de preferințe de consum, ci și de condițiile de instalare. În România, o parte importantă a fondului rezidențial ar avea nevoie de reabilitare termică înainte ca pompa de căldură să funcționeze eficient, mai ales în clădirile slab izolate sau în cele care folosesc instalații de distribuție a căldurii la temperaturi înalte.
Costul inițial și iernile reci rămân principalele obstacole
Un studiu al Energy Policy Group (EPG), citat în materialul Capital.ro, arată că instalarea unei pompe de căldură într-o casă individuală din România poate costa între 6.000 și 18.000 de euro, în funcție de echipament și de complexitatea lucrărilor. La apartamente, costurile sunt estimate la 3.000-4.000 de euro pe unitate, cu posibilitatea de a coborî la 1.300-1.700 de euro pe apartament în cazul unor soluții centralizate de bloc.
Tehnic, eficiența pompelor de căldură depinde de tipul echipamentului și de temperatura exterioară. Modelele moderne pot avea un SCOP de 3,5-5,0 în condiții optime, ceea ce înseamnă că produc 3,5-5 kWh de căldură pentru fiecare kWh de electricitate consumat. La temperaturi de -10°C sau mai mici, însă, randamentul scade, iar ciclurile de degivrare pot reduce suplimentar performanța, în special la pompele aer-aer și aer-apă.
Ce tipuri există și ce alegere pare mai potrivită
Analiza Capital.ro descrie trei mari categorii de pompe de căldură. Varianta aer-aer este cea mai accesibilă și mai simplu de montat, dar nu integrează prepararea apei calde menajere și poate distribui inegal căldura în spații mari. Pompa aer-apă este prezentată ca soluția cea mai populară pentru case noi și renovări ample, fiind compatibilă cu calorifere, pardoseală radiantă și, în anumite configurații, cu apa caldă menajeră. Soluțiile geotermale sunt cele mai eficiente tehnic, dar și cele mai scumpe, deoarece forajele și lucrările de instalare pot adăuga între 5.000 și 15.000 de euro la costul total.
În practică, alegerea depinde de clădire, de buget și de infrastructura existentă. Un cumpărător informat ar trebui să verifice clasa energetică, indicatorul SCOP, temperatura minimă de funcționare, nivelul sonor al unității exterioare și compatibilitatea cu instalația deja existentă. La fel de importantă este experiența instalatorului, pentru că o montare defectuoasă poate compromite beneficiile economice estimate.
De ce contează pentru România
Pompa de căldură nu pare a fi o tehnologie defectuoasă, ci una care ajunge adesea în contexte nepotrivite. Pentru România, problema nu este doar tehnică, ci și de politici publice: lipsa unor scheme de finanțare stabile, costul încă ridicat al electricității în raport cu gazul subvenționat și deficitul de specialiști calificați încetinesc adoptarea.
Până când aceste condiții nu se aliniază, pompele de căldură vor rămâne mai degrabă o soluție pentru gospodăriile pregătite și pentru proiectele bine finanțate decât un instrument de masă. Pe termen scurt, asta înseamnă că tranziția energetică depinde nu doar de tehnologie, ci și de modul în care sunt construite regulile pieței și programele de sprijin.
Concluzia practică este simplă: tehnologia are potențial, dar succesul ei depinde de clădire, de costuri și de predictibilitatea politicilor publice.
